ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2519/2020

Ședința publică din data de 12 iunie 2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 13.11.2019, Curtea de Apel Iași, secția Civilă a sesizat Tribunalul Iași, secția II civilă-contencios administrativ și fiscal, cu excepția de nelegalitate invocată de apelanta CN CFR S.A. București, Sucursala Regională CF Iași în dosarul nr. x/2009. De asemenea, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (forma în vigoare la data de 06 august 2009) a suspendat judecata apelului, până la soluționarea definitivă a excepției de nelegalitate.

Învestit prin declinare, Tribunalul Iași, secția a II-a civilă-contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 10/2020/CA din 9 ianuarie 2020, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași, a declinat în favoarea Curții de Apel Iași, secția Civilă competența de soluționare a excepției de nelegalitate invocată de reclamanta Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. în dosarul nr. x/2009, a constatat intervenit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului, prin regulator de competență.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel Iași, secția civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că, în cauza înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, sub nr. x/2009*, apelanta CN CFR S.A. București - Sucursala Regională CF IAȘI a invocat la 29.10.2019, pentru prima dată, excepția de nelegalitate a unor înscrisuri (H.C.L. nr. 18/27.01.1997, pentru suprafața de teren situată în Zona Gara Centrală, identificată ca fiind proprietatea CFR, a H.C.L. nr. 196/1999, a H.G. nr. 1354/2001 privind atestarea domeniului public al mun. Iași, a Contractului de Asociere în participațiune nr. x/06.02.1997, pentru terenul în suprafață de 1960,62 mp, și, ca o consecință a nelegalității și nulității absolute a HCL nr. 18/1997 și a neîndeplinirii condițiilor de fond și de formă ale unui act juridic civil, și a Certificatului de urbanism nr. x/24.02.1997 și a Autorizației de construcție a restaurantului nr. 616/10.07.1997).

Legea contenciosului administrativ, astfel cum a fost modificată, prevede, în mod expres, competența instanței învestite cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate de a soluționa acest incident procedural.

Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data de 29.10.2019:

"(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.

(2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.

(3) În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege."

Prin urmare, legiuitorul a renunțat la considerarea excepției de nelegalitate ca o chestiune prejudicială de competența exclusivă a instanței de contencios administrativ, așa cum era reglementată anterior.

Deoarece dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 au natură procedurală, se aplică principiul "tempus regit actum", respectiv invocarea lor se va face și soluționa după legea în vigoare la momentul sesizării instanței cu soluționarea excepției de nelegalitate, indiferent sub ce lege se judecă procesul.

După modificarea Legii nr. 554/2004 prin Legea nr. 76/2012, inclusiv într-un proces civil început înainte de această modificare, competentă să soluționeze excepția de nelegalitate este instanța fondului în fața căruia este invocată această excepție, astfel cum este stipulat în mod expres prin dispozițiile art. 4 al Legii contenciosului administrativ.

Astfel fiind, în ceea ce privește soluționarea excepției de nelegalitate invocată de reclamanta Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. în dosarul nr. x/2009, competența materială aparține instanței învestite cu soluționarea fondului respectivului litigiu, și anume Curții de Apel Iași.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Iași, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta C.N. C.F.R. S.A. București-Sucursala Regionala C.F. Iași și pârâții Consiliul Local al Municipiului Iași și A. S.R.L., în favoarea Curții de Apel Iași, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2020.