ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1992/2020

Ședința publică din data de 21 mai 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 05.08.2016, reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul București a solicitat în contradictoriu cu autoritatea publică pârâtă Ministerul Dezvoltării Regionale si Administrației Publice - Direcția Generala Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, ca, pe baza probelor ce se vor administra, sa dispună:

- Anularea Informării privind situația cheltuielilor aprobate in Cererea de rambursare nr. x (Adresa nr. x/28.04.2016, înregistrata in evidentele PMB - DCPFE sub nr. x/04.05.2016) aferenta proiectului "Consolidare, restaurare si conservare Observatorul Astronomic Vasile Urseanu";

- Anularea Deciziei nr. 206/07.07.2016 emisa de Ministerul Dezvoltării Regionale si Administrației Publice - Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene;

- Anularea Adresei nr. x/04.07.2016 emisa de către MDRAP - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional;

- Înlăturarea măsurii reducerilor procentuale aplicate si constatarea ca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011privind prevenirea, constatarea si sancționarea neregulilor apărute in obținerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora;

- Constatarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate a sumelor încadrate in Tabelul 1, pct. 23 - 35 din Adresa x/28.04.2016, înregistrata in evidentele PMB - DCPFE sub nr. x/04.05.2016;

- Obligarea paratului la plata sumelor precizate in tabelul nr. 1 pct. 23-35 din Adresa x/28.04.2016, înregistrata in evidentele PMB - DCPFE sub nr. x/04.05.2016 si a sumelor din tabelul 2 pct. 1 - 30 din aceeași adresa;

- Obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.

Prin sentința nr. 1708 din 10 mai 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 1708 din 10 mai 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs UAT Municipiul București, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței, admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului a arătat că, în ceea ce privește menținerea soluției de respingere ca tardivă a contestației, soluția instanței de fond este criticabilă prin prisma faptului că lasă fără efect dispozițiile art. 46 și următoarele din O.U.G. nr. 66/2011.

Totodată, în ceea ce privește fondul cauzei, instanța ar fi trebuit să facă o analiză completă și corectă a actelor contestate și să observe că sunt nejustificate aspectele reținute de MDRAP în sensul că autoritatea ar fi aplicat criterii de calificare și selecție care nu ar fi în legătură cu obiectul contractului și nici nu ar fi proporționale cu acesta.

Instanța de fond a considerat în mod nejustificat cheltuielile indicate la pct. 23-35 din Adresa nr. x/28.04.2016 ca fiind neeligibile.

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Administrației Publice și Fondurilor Europene a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității, arătând că recurentul reia motivele prezentate în fața instanței de fond, fără a aduce vreo critică legală sau pertinentă sentinței atacate. Pe fondul recursului, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu dispozițiile art. 488 alin. (1) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., și analizând recursul formulat în cauză, constată că, raportat la obiectul acțiunii și soluția dispusă de instanța de fond prin sentința recurată, prin cererea de recurs nu s-au adus critici care să poată fi încadrate în niciunul dintre motivele de casare menționate la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

În speță, recursul formulat de reclamantul Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul București nu conține critici concrete aduse hotărârii instanței de fond, ci este o copie fidelă a cererii de chemare în judecată.

Astfel, se reține că la fila x din cererea de recurs, la punctul "Critici cu privire la soluția instanței de fond", sunt reluate fidel susținerile de la fila x din cererea de chemare în judecată.

Mențiunile aflate la fila x verso din cererea de recurs sunt copia celor aflate la filele x din cererea de chemare în judecată, iar aspectele prezentate la punctul 3 din cererea de recurs, referitoare la presupusul caracter neeligibil al cheltuielilor, sunt, de fapt, copia fidelă a susținerilor de la filele x din cererea de chemare în judecată.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, nici simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de față.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. coroborat cu art. art. 488 alin. (1) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București împotriva sentinței civile nr. 1708 din 10 mai 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București împotriva sentinței civile nr. 1708 din 10 mai 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 mai 2020.