ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1667/2020

Ședința publică din data de 18 martie 2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 10.09.2015 pe rolul Tribunalului Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt și Direcția pentru Agricultură Olt, anularea actului administrativ reprezentat de Nota de control nr. x/19.06.2015.

Prin sentința nr. 64 din data de 02 februarie 2016, pronunțată de Tribunalul Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Centrul Județean Olt și Direcția pentru Agricultură Olt, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2016.

Prin sentința nr. 246/2016 din 13 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt și Direcția pentru Agricultură Olt; s-a dispus anularea, în parte, a Notei de control nr. x/19.06.2015 întocmite de MADR în ceea ce privește sancțiunea excluderii pentru 5 ani din sistemul ecologic de agricultură a reclamantei; s-a respins acțiunea față de Direcția pentru Agricultură Olt pentru lipsa calității procesuale pasive.

Împotriva sentinței nr. 246/2016 din 13 aprilie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt.

3.1. Prin recursul declarat, pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită, în temeiul motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6, 7 și 8 din C. proc. civ., admiterea recursului, reținerea cauzei spre rejudecare și respingerea acțiunii ca neîntemeiate.

În motivarea recursului arată, în esență, că hotărârea instanței de fond este nemotivată, iar pe de altă parte, conține motive contradictorii și străine de natura pricinii; că prima instanță a încălcat puterea de lucru judecat în raport cu dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Olt, ce a avut ca obiect anularea procesului-verbal de contravenție nr. x/22.05.2015; că în mod eronat instanța a analizat doar aspectele sesizate de către reclamantă și că a făcut o aplicare greșită a legii.

3.2. Prin recursul declarat, pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt solicită, în temeiul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului și respingerea acțiunii în contradictoriu cu această pârâtă, pentru lipsa calității procesuale pasive.

În motivarea recursului arată că reclamanta a solicitat anularea Notei de control nr. x/19.06.2015, aprobate de conducerea MADR, sens în care se impune a se constata lipsa calității procesuale pasive a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt, instituție ce funcționează în baza Legii nr. 1/2004 și care nu are atribuții de verificare a trasabilității produselor agricole și de îndeplinire a condițiilor ori de excludere din sistemul de agricultură ecologică.

Mai arată că din H.G. nr. 1.185/2014, H.G. nr. 751/2010 și OMADR nr. 1253/2013 rezultă că astfel de atribuții cad în sarcina MADR și că, mai mult, din adresele nr. x/01.07.2015, nr. y/24.06.2015 și nr. z/27.07.2015, rezultă că întreaga corespondență a reclamantei în legătură cu Nota de control nr. x/19.06.2015 s-a purtat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu Direcția pentru Agricultură Olt, care are aceeași adresă cu APIA, dar sunt instituții publice diferite, astfel că nu Centrul Județean Olt al A.P.I.A. a întocmit nota de control contestată.

Consideră că raportat la aceste aspecte, motivarea primei instanțe în sensul că, deși APIA - Centrul Județean Olt nu este emitentul actului administrativ contestat, este necesară lărgirea cadrului procesual pentru ca soluția să-i fie opozabilă, este eronată, date fiind dispozițiile art. 3 din Legea nr. 1/2004 și art. 35 C. proc. civ.. Pe de altă parte, arată că APIA Centrul Județean Olt nici nu poate pune în executare o astfel de dispoziție și, cu toate că prin Nota de control s-a dispus comunicarea unei copii către această instituție pentru a fi luate măsurile legale față de reclamantă, nu s-a depus nici o probă la dosar că APIA Centrul Județean Olt ar fi emis vreun act administrativ care să fie motivat pe constatările din nota de control și care să dovedească punerea în aplicare a respectivului act administrativ de către Centrul Județean Olt.

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței recurate, apreciind că prima instanță a reținut corect starea de fapt și a făcut o corectă aplicare a textelor de lege incidente.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este tardiv formulat, iar recursul declarat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt este fondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt și Direcția pentru Agricultură Olt, anularea Notei de control nr. x/19.06.2015.

2.1.1. În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

"Hotărârea pronunțată în prima instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".

În speță, se constată că sentința recurată a fost comunicată pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la data de 22.05.2017, iar cererea de recurs a fost transmisă prin fax la data de 07.06.2017, ora 19:17, conform datei menționate la dosar recurs.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.

Astfel, în raport cu data comunicării sentinței recurate - 22 mai 2017, deși termenul de declarare a recursului se împlinea la data de 07 iunie 2017, zi lucrătoare (marți), recursul a fost transmis la ora 19:17, respectiv în afara programului de activitate al instanței de judecată.

Sub acest aspect, este atât nefondată, cât și nerelevantă, susținerea recurentului-pârât din concluziile scrise depuse cu privire la excepția tardivității, în sensul că recursul ar fi fost transmis la ora 17:17 și că ar fi existat un decalaj al orei de transmitere de 2 ore, câtă vreme recursul a fost transmis la ora 19:17, respectiv cu depășirea programului de lucru al instanței cu peste 3 ore.

Potrivit art. 182 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data declarării recursului, anterior modificării art. 183 C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018:

"Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile."

Rezultă că, pentru a fi considerat ca fiind formulat în termen, în ultima zi, recursul trebuie depus la instanță înainte de ora la care încetează activitatea instanței.

Aceasta este și interpretarea dată textului de lege sus menționat prin Decizia nr. 34/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform căreia:

"În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 C. proc. civ., actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen."

Referitor la această decizie, este nefondată susținerea recurentului-pârât din concluziile scrise, în sensul că aceasta s-ar fi aplicat retroactiv în cauză, câtă vreme Decizia nr. 34/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept doar stabilește interpretarea textului de lege privitor la depunerea actelor de procedură transmise prin fax sau poștă electronică în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea instanței încetează, în condițiile în care respectivul text de lege exista și înainte de decizia mai sus arătată și își producea efectele.

Prin urmare, întrucât recursul a fost formulat în ultima zi, fiind transmis prin fax, dar după ora la care activitatea instanței a încetat, se apreciază că recursul este tardiv formulat, neregularitate sancționată cu nulitatea în condițiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru considerentele anterior arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 din C. proc. civ., raportat la art. 248 C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței nr. 246/2016 din 13 aprilie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

2.1.2. În ceea ce privește recursul declarat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt, Înalta Curte constată că în esență recurenta-pârâtă a criticat soluția pe care prima instanță a dat-o excepției lipsei calității sale procesuale pasive, în raport cu atribuțiile Agenției, stipulate în art. 3 din Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, dar și în raport cu faptul că nu este emitentul actului contestat.

Actul administrativ atacat în prezenta cauză este reprezentat de Nota de control nr. x/19.06.2015, al cărei emitent este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Înalta Curte constată că aceste critici sunt fondate și că prima instanță a apreciat în mod eronat că excepția nu este întemeiată, reținând că, deși Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt nu este emitentul actului administrativ contestat, este necesară lărgirea cadrului procesual pentru ca soluția din prezenta cauză să fie opozabilă, pârâta având atribuții în aplicarea actului administrativ.

În ceea ce privește susținerea că în această materie calitatea procesuală nu poate fi apreciată doar prin prisma emitentului actelor administrative fiscale atacate, ci și din perspectiva instituției ce ar avea eventuale atribuții în aplicarea actului administrativ, Înalta Curte constată că o asemenea problemă ține de opozabilitatea executării hotărârii judecătorești, iar în cazul unei transmisiuni legale de atribuții, operează și o transmisiune legală de obligații ce ar fi ipotetic statuate prin dispozitivul unei hotărâri judecătorești.

În materia contenciosului administrativ, calitatea procesuală derivă din capacitatea administrativă a autorității publice, constând în aptitudinea prevăzută de lege de a realiza prerogativele de putere publică asigurând organizarea executării și executarea în concret a legii.

În consecință, calitatea procesuală aparține emitentului actului ce face obiectul judecății, în speță fiind vorba despre Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Această interpretare reiese implicit și din interpretarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia:

"Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public".

Prin urmare, față de considerentele mai sus dezvoltate și în temeiul dispozițiilor art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt împotriva aceleiași sentințe; va casa, în parte, sentința și, rejudecând: va respinge acțiunea reclamantei S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței nr. 246/2016 din 13 aprilie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Admite recursul declarat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt împotriva aceleiași sentințe.

Casează, în parte, sentința și, rejudecând:

Respinge acțiunea reclamantei S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Olt, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2020.