ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 664/2020

HOTĂRÂRE

18.03.2020

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 664/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 18 martie 2020

Deliberând asupra conflictului negativ de competență din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești, la data de 23.09.2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., rezoluțiunea contractului de vânzare a unui mijloc de transport încheiat la data de 13.04.2019 între părți, precum și a actului adițional la acest contract, încheiat la data de 13.04.2019.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1549-1554 C. civ.

Prin cererea înregistrată la data de 07.01.2019, pârâta a solicitat un termen pentru angajarea unui apărător și pregătirea apărării, fără a formula întâmpinare.

La primul termen de judecată, din data de 07.01.2020, Judecătoria Găești a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale.

Prin sentința civilă nr. 4 din 7 ianuarie 2020, instanța a admis excepția necompetenței și a dispus declinarea soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, având în vedere că aceasta este judecătoria de la sediul pârâtului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu la data de 27.01.2020.

Prin sentința civilă nr. 658 din 27 februarie 2020, pronunțată de Judecătoria Giurgiu s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Giurgiu, invocată din oficiu și s-a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Găești; s-a dispus înaintarea cauzei pentru soluționarea conflictului de competență la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Instanța a reținut că, în speță, este vorba de o competență teritorială relativă, iar nesocotirea ei putea fi invocată pe calea excepției de necompetență numai de către pârât prin întâmpinare, conform art. 130 alin. (3) C. proc. civ., în caz contrar, instanța sesizată rămânând competentă să judece litigiul, ca urmare a decăderii pârâtului din dreptul de a invoca o excepție relativă.

Mai mult, s-a reținut că potrivit art. 130 alin. (4) C. proc. civ., în situația necompetenței de ordine privată, partea care a făcut cererea la o instanță necompetentă nu va putea cere declinarea competenței. A fortiori, dacă nici chiar reclamantul, după introducerea cererii de chemare în judecată, nu poate reveni asupra alegerii, în favoarea unei alte instanțe competente, cu atât mai puțin poate interveni instanța în alegerea făcută de părți.

Or, în cauză, Judecătoria Găești a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale, deși pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză, ci a solicitat chiar un termen pentru angajarea unui apărător.

Instanța a apreciat că invocarea excepției necompetenței trebuie făcută strict în limitele prevăzute de lege și că, atunci când aceste condiții restrictive nu sunt întrunite, orice neregularitate privind competența se acoperă și ea rămâne câștigată definitiv instanței inițial învestite, operând ca o prorogare de competență. Ca atare, prin neinvocarea în termenul legal și de către titularii acestei prerogative, competența devine una exclusivă, deoarece părțile nu o mai pot înlătura (art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.)

Analizând actele și lucrările dosarului, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) Noul C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea introductivă de instanță, reclamantul a învestit Judecătoria Găești cu o acțiune în rezoluțiunea unui contract de vânzare-cumpărare a unui mijloc de transport și a actului adițional la acest contract și obligarea pârâtei la plata daunelor interese, în cauză fiind aplicabile, după caz, atât dispozițiile art. 107 C. proc. civ. potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța de la domiciliul/sediul pârâtului, cât și dispozițiile art. 113 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora, cererea se poate formula și la instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract.

Fiind vorba de o competență teritorială cu caracter de ordine privată, sunt incidente dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ. conform cărora "Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe." În caz contrar, instanța sesizată rămâne competentă să judece litigiul, ca urmare a decăderii pârâtului din dreptul de a invoca o excepție relativă, excepție pe care instanța nu are dreptul să o invoce din oficiu.

Din actele dosarului rezultă că pârâta B. S.R.L. nu formulat întâmpinare și nu a înțeles să invoce excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Găești.

Art. 208 alin. (1) C. proc. civ. dispune că:

"întâmpinarea este obligatorie, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel".

Raportat la obiectul prezentului dosar, se constată că nu există o dispoziție legală expresă din care să rezulte că întâmpinarea în această situație nu este obligatorie.

Totodată, la termenul din 7 ianuarie 2020, Judecătoria Găești a invocat din oficiu și cu încălcarea dispozițiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., excepția necompetenței sale teritoriale.

Astfel, având în vedere că reclamantul a înțeles să învestească Judecătoria Găești cu rezolvarea acțiunii sale, iar pârâtul nu a invocat excepția de necompetență teritorială în condițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., devin incidente dispozițiile art. 116 C. proc. civ., conform cărora "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente".

Aceasta semnifică faptul că prin manifestarea de voință în sens procesual de a înregistra pe rolul Judecătoriei Găești acțiunea de rezoluțiune a contractului încheiat în raza sa teritorială (așa cum rezultă din contract, respectiv data și locul încheierii actului: 13.04.2019, Găești- dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Găești), această instanță a devenit exclusiv competentă a judeca litigiul cu care a fost învestită, moment de la care orice altă instanță posibil competentă alternativ, a pierdut această prerogativă.

În consecință, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) procedură civilă. Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești.