ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2582/2019

Ședința publică din data de 16 mai 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 19.10.2015 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Primarul Municipiului Piatra Neamț a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării anularea Hotărârii nr. 388/02.09.2015 emise de pârât.

Prin sentința nr. 1571 din 11 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Primarul Municipiului Piatra Neamț, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și s-a anulat Hotărârea nr. 388 din 02.09.2015 emisă de pârât.

Împotriva sentinței nr. 1571 din 11 mai 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând, în temeiul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate, iar pe fond, respingerea acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului arată că sentința recurată este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 16

1

din Legea nr. 554/2004 și a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din C. proc. civ. și că pe fondul cauzei se impunea respingerea acțiunii ca inadmisibile, pentru lipsa coparticipării procesuale pasive.

Arată că, în fapt, Consiliul National pentru Combaterea Discriminării desfășoară o activitate administrativ-jurisdicțională, conform prevederilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 137/2000, iar în art. 3 din Ordinul Președintelui C.N.C.D. nr. 144/2008 privind aprobarea Procedurii interne de soluționare a petițiilor și sesizărilor, sunt prevăzute condițiile în care se desfășoară activitățile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, fiind enumerate principiile fundamentale ale procedurii civile de judecată, de natură a asigura realizarea drepturilor și intereselor părților, a echilibrului procesual și a dreptului la apărare. Mai mult, în cadrul normelor de procedură adoptate, prin dispozițiile art. 48, art. 51, art. 52, etc., Ordinul Președintelui C.N.C.D. nr. 144/2008 se referă la participanții la ședințele de audieri din fața Consiliului ca fiind părți.

În considerarea caracterului administrativ-jurisdicțional al activității C.N.C.D., arată că în fața acestei instituții, cadrul procesual a fost legal prin participarea petentului ce a formulat petiția, A., și a părții reclamate, Primarul Municipiului Piatra Neamț, ceea ce impunea participarea acelorași părți și în calea de atac.

Mai arată că, deși procesul civil este cârmuit și de principiul disponibilității, ce permite reclamantului să indice, în cererea de chemare în judecată, persoanele cu care dorește să se judece, în cauza de față, raportul juridic impunea introducerea în cauză, în calitate de intimat, a petentului din fața C.N.C.D., A., fie de la redactarea cererii de chemare în judecată, sau prin modificarea acesteia de către reclamant ori prin recurgerea de către părțile din proces la mecanismul prevăzut de art. 78 C. proc. civ., pricina neputând fi soluționată fără participarea acestui subiect de drept. De asemenea, consideră că se putea face aplicarea dispozițiilor art. 16

1

din Legea nr. 554/2004 sau a art. 78 alin. (2) C. proc. civ.

Consideră că, în speță, hotărârea recurată nu este opozabilă petentului din fața C.N.C.D. (A.), care nu a fost chemat în judecată, ceea ce reprezintă o încălcare vădită a drepturilor procesuale ale acestuia.

Într-o altă critică, susține că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 215/2001, sens în care invocă dispozițiile art. 1 alin. (2), art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (1) și (2), art. 36 alin. (1) și art. 62 alin. (1) din această lege, apreciind că, din analiza acestor dispoziții legale, reiese că numai unitatea administrativ-teritoriala este înzestrată cu personalitate juridică și numai aceasta poate sta în judecată în nume propriu. Astfel, susține că în cauză, unitatea administrativ-teritorială este Municipiul Piatra Neamț prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț neavând personalitate juridică și nici patrimoniu propriu.

Recurentul-pârât susține că acestea au fost motivele avute în vedere de către Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării când a dispus în dosarul nr. x/2015 introducerea în cauză a Primarului Municipiului Piatra Neamț și nu a Consiliului Local al Municipiului Piatra Neamț.

Intimatul-reclamant Primarul Municipiului Piatra Neamț a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate.

În ceea ce privește introducerea în cauză a petentului semnatar al sesizării, arată că promovarea contestației și împotriva numitului A. nu ar justifica interesul legitim al acțiunii, atâta vreme cât Primarul Municipiului Piatra Neamț urmărește anularea Hotărârii nr. 388/2015, ca act emis de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și care îl privește direct pe primar, fără a impune vreo măsură expresă pentru numitul A..

Referitor la personalitatea juridică a Primarului Municipiului Piatra Neamț, arată că Hotărârea nr. 388/2016 emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării are ca reclamat tocmai Instituția Primarului din Piatra Neamț.

Mai arată că Primarul este o autoritate executivă, conform art. 1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 215/2001, îndeplinind funcția de autoritate publică conform art. 61 alin. (1) din aceeași lege, ceea ce presupune o capacitate de folosință și de exercițiu, respectiv personalitate juridică, putând fi parte în orice litigiu dedus judecății.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

În cauză, reclamantul Primarul Municipiului Piatra Neamț a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării anularea Hotărârii nr. 388/02.09.2015 emise de pârât.

Referitor la prima critică adusă hotărârii recurate, ce privește stabilirea cadrului procesual pasiv prin introducerea în cauză și a persoanei ce a formulat sesizarea către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Înalta Curte constată că potrivit art. 2 lit. d) din Legea nr. 554/2004, este act administrativ-jurisdicțional, actul emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuții de jurisdicție administrativă specială.

Jurisdicția administrativă reprezintă un tip special de jurisdicție, înfăptuită de organe de natura administrativă, care sunt învestite cu atribuții jurisdicționale, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării fiind o astfel de autoritate, care exercită o jurisdicție administrativă, soluționând sesizările cu respectarea principiilor specifice procedurii judiciare, prin citarea părților implicate și cu ascultarea lor, respectându-se contradictorialitatea și dreptul la apărare.

Această procedură este prevăzută la art. 20 din O.G. nr. 137/2000 și la art. 38 din Ordinul Președintelui CNCD nr. 144/2008 privind aprobarea procedurii interne de soluționare a petițiilor și sesizărilor.

Hotărârea emisă în urma acestei proceduri este luată de Colegiul Director al CNCD și este motivată, putând fi atacată la instanța de contencios administrativ, iar, în cazul în care nu este atacată, constituie, de drept, titlu executoriu.

Potrivit art. 78 C. proc. civ.:

"(1) În cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc.

(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond."

O reglementare similară se regăsește și în Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ la art. 16

1

, potrivit căruia:

"Când raportul juridic dedus judecății o impune, instanța de contencios administrativ va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului și instanța apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunța în fond.

Înalta Curte constată că această critică este nefondată, neputând constitui motiv de recurs, câtă vreme în materie civilă, în principal, cadrul procesual este stabilit de către părți și doar în subsidiar, cadrul procesual poate fi stabilit și de către judecător, în baza rolului activ pe care acesta trebuie să îl exercite, în conformitate cu dispozițiile art. 22 C. proc. civ., apelând la prevederile art. 78 C. proc. civ. sau la art. 16

1

din Legea nr. 554/2004.

În aceste condiții, nu se poate imputa instanței de judecată faptul că nu a introdus în cauză pe titularul sesizării C.N.C.D., câtă vreme apelarea la dispozițiile art. 78 C. proc. civ. sau la art. 16

1

din Legea nr. 554/2004 rămâne la aprecierea instanței de judecată, fiind atributul acesteia, or, în speță instanța a apreciat că pricina poate fi soluționată fără participarea terțului.

Pe de altă parte, se reține că recurentul-pârât nu este vătămat de faptul că A. nu a fost introdus în cauză de către instanța de fond.

Referitor la critica ce vizează faptul că, în fapt, Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț nu are personalitate juridică și nici patrimoniu propriu, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut că Primarulului Municipiului Piatra Neamț nu i se poate reține vreo vinovăție, câtă vreme acesta doar a pus în executare hotărârile luate de autoritatea locală deliberativă, și anume de Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț, fără a avea posibilitatea de a face aprecieri în acest sens.

Mai mult, atât Hotărârea nr. 388/2015 emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cât și hotărârea recurată au ca reclamat pe Primarul Municipiului Piatra Neamț.

Astfel fiind, întrucât prima instanță nu și-a întemeiat soluția pronunțată pe faptul că nu are Consiliul Local personalitate juridică, Înalta Curte constată că acesta este un argument străin de considerentele primei instanțe, nefăcând obiectul analizei acesteia.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-pârât prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de către instanța de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinței nr. 1571 din 11 mai 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinței nr. 1571 din 11 mai 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 mai 2019.