ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4884/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4884/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 17 octombrie 2019
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Primarul Municipiului Brașov a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, anularea hotărârii nr. 357/2016 pronunșată de pârât în dosarul nr. x/2016 și anularea sancțiunii contravenționale aplicate Primarului mun Brașov.
Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 184 din 19 decembrie 2016, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Primarul mun Brașov, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și, în consecință:
A anulat în parte hotărârea nr. 357/11.05.2016 pronunțată de pârât, cu privire la pct. 5 privind sancțiunea contravențională aplicată reclamantului Primarul mun Brașov.
A anulat sancțiunea contravențională a amenzii de 8000 RON aplicată reclamantului Primarul mun Brașov și înlătură dispoziția de aplicare a amenzii acestuia.
A respins celelalte pretenții ale reclamantului.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței nr. 184 din data de 19 decembrie 2016 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ. sub sancțiunea nulității, întrucât cererea de recurs nu a fost timbrată legal.
Dispozițiile art. 33 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, recurentului i se pune în vedere obligația de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru.
În cauză, potrivit dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, s-a stabilit în sarcina recurentului obligația de a achita taxa de timbru în cuantum de 100 RON.
Aceasta obligație i-a fost comunicată recurentului prin citația emisă la data de 02 august 2019.
Văzând și dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 486 alin. (3) care dispun că mențiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, decizia urmând a fi comunicată părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinței nr. 184 din data de 19 decembrie 2016 și împotriva sentinței nr. 56 din data de 20 martie 2017 ale Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2019.