ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.03.2020

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 782/2020

HOTĂRÂRE
19.03.2020
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 782/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 19 martie 2020

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, la data de 12 septembrie 2019, petentul Biroul Individual al executorului judecătoresc A. a înaintat instanței solicitarea formulată de numitul B. privind ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanța din 09.09.2013 și menținut prin sentința penală nr. 23/23.01.2014, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr. x/2013

2.1. Prin încheierea nr. 488 din 27 noiembrie 2019, Tribunalul Constanța, secția penală, în baza art. 600 alin. (3) C. proc. pen., a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia la Judecătoria Vâlcea, pentru competentă soluționare.

În motivarea hotărârii s-a reținut că, potrivit art. 600 alin. (3) C. proc. pen., contestația împotriva actelor de executare se soluționează de către instanța civilă, potrivit legii civile.

În speță, cauza a fost scoasă de pe rol și trimisă spre a fi soluționată de Judecătoria Vâlcea, în raza teritorială a acestei instanțe fiind Biroul executorului judecătoresc A. care a formulat sesizarea.

2.2. Prin încheierea civilă nr. 634 din 12 februarie 2020, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu, și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța. Constatând ivit conflictul negativ de competență, instanța a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestui incident procedural.

În considerentele hotărârii s-a reținut că petentul nu contestă niciun act de executare propriu-zis ce ar fi fost efectuat în aducerea la îndeplinire a unor măsuri dispuse de instanța penală pe latura civilă, neînțelegând să formuleze contestația la executare prevăzută de art. 600 C. proc. pen. și nefiind incidente astfel dispozițiile art. 600 alin. (3) C. proc. pen. sub aspectul stabilirii competenței materiale a instanței.

Astfel, a reținut instanța, potrivit art. 397 alin. (5) teza a II-a și art. 250 alin. (8) C. proc. pen., ambele prin raportare la art. 957 alin. (2) C. proc. civ., competența materială de soluționare a cererii prin care se solicită ridicarea sechestrului asigurător revine Tribunalului Constanța, în aplicarea principiului simetriei de drept, respectiv aceleiași instanțe care a dispus instituirea măsurii.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cauzei îl reprezintă o cerere prin care petentul Biroul Individual al executorului judecătoresc A. a înaintat instanței solicitarea formulată de numitul B. privind ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanța din data de 09.09.2013 și menținut prin sentința penală nr. 23/23.01.2014, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr. x/2013

Cu privire la măsura asiguratorie a cărei ridicare se solicită, instanța reține că aceasta a fost dispusă prin Ordonanța procurorului din data de 09.09.2013 și menținută prin sentința penală nr. 23/23.01.2014, pronunțată de Tribunalul Constanța.

Desesizările reciproce ale celor două instanțe au fost generate de interpretarea diferită a dispozițiilor art. 600 C. proc. pen., respectiv a înțelesului noțiunii de dispoziții civile ale instanței penale.

Prevederile art. 600 C. proc. pen. reglementează "executarea dispozițiilor civile" ale hotărârii penale, adică acele dispoziții privitoare la plata despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor decurgând din săvârșirea infracțiunilor ori la plata cheltuielilor de judecată efectuate de părți, doar acestea putând fi contestate pe calea acestui text de lege.

Sechestrul asigurător reprezintă o măsură asiguratorie care constă în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile aparținând persoanelor prevăzute de lege, prin instituirea unui sechestru asupra bunurilor respective.

Sechestrul asigurător nu se confundă nici cu despăgubirile civile cuvenite părților, care decurg din procesul penal, și nici cu cheltuielile de judecată făcute de părți, care pot fi contestate pe calea art. 600 C. proc. pen. și, prin urmare, nu se circumscrie unor dispoziții civile care să atragă, potrivit art. 600 alin. (3) C. proc. pen., competența de soluționare de către secția civilă a instanței de referință.

Dispozițiile art. 250 alin. (8) C. proc. pen. prevăd că, după rămânerea definitivă a hotărârii penale, măsura asiguratorie poate fi contestată potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la îndeplinire.

În cauză, petentul nu contestă niciun act de executare propriu-zis ce ar fi fost efectuat în aducerea la îndeplinire a unor măsuri dispuse de instanța penală pe latura civilă, neînțelegând să formuleze contestația la executare prevăzută de art. 600 C. proc. pen.

Prin urmare, competența de soluționare a cererii prin care se solicită ridicarea sechestrului asigurător, în aplicarea principiului simetriei de drept, aparține aceleiași instanțe care a dispus instituirea ei, potrivit art. 397 alin. (5) teza a II-a și art. 250 alin. (8) C. proc. pen., ambele prin raportare art. 957 alin. (2) C. proc. civ.

În concluzie, contravine dispozițiilor exprese ale legii aprecierea în sensul că cererea privind ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanța procurorului din 09.09.2013 și menținut prin sentința penală nr. 23/23.01.2014, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr. x/2013, ar trebui judecată, în temeiul prevederilor art. 600 alin. (3) C. proc. pen., de către instanța civilă și potrivit legii civile, a cărei competență se rezumă la judecarea contestațiilor vizând executarea dispozițiilor civile cuprinse în hotărârile penale.

În considerarea argumentelor expuse, se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, secția penală.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, secția penală.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 martie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-12-15
0,96
ÎCCJ, Secția penală
C. proc. pen. nu prevede instituția "încetării de drept" a sechestrului, așa cum instanța civilă a reținut în considerentele sentinței civile. Prin urmare, Tribunalul București a reținut că instanța civilă este competentă în soluționarea ca
ÎCCJ 2020-12-10
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2676/2020
Ședința publică din data de 10 decembrie 2020 Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele: I. Cererea: Prin cererea înregistrată la 5 februarie 2020 pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, contestatorul Tribunalul Vâlcea, în con
ÎCCJ 2020-10-15
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2096/2020
Ședința publică din data de 15 octombrie 2020 I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. x/2020, formulată de contestatoarea A. (Luxembourg) S.A., aceasta
ÎCCJ 2024-04-09
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 960/2024
Ședința publică din data de 09 aprilie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.02.2024, creditoarea, prin inter
ÎCCJ 2024-09-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1824/2024
Ședința publică din data de 17 septembrie 2024 Asupra conflictului negativ, constată următoarele: I. Cererea de revizuire Prin cererea înregistrată la 3 ianuarie 2023 pe rolul Curții de Apel Constanța, revizuentul A. a solicitat revizuirea
Sursă