ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1489/2020

Ședința publică din data de 14 iulie 2020

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 452 din 18 februarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A. S.P.A. împotriva deciziei nr. 1584A din data de 12 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Totodată, a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 315A din data de 14 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

La data de 7 mai 2020, petenta A. S.P.A. a formulat cerere de completare a deciziei nr. 452 din 18 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte în dosarul nr. x/2016, arătând că instanța a omis să se pronunțe asupra cererii de acordare a cheltuielilor de judecată pe care aceasta le-a solicitat.

În temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate excepția tardivității cererii de completare a deciziei nr. 452 din 18 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Cu titlu prealabil, se impune a se preciza faptul că, raportat la data înregistrării inițiale a dosarului pe rolul instanțelor - 20.04.2016, prezentei cereri îi sunt aplicabile prevederile C. proc. civ. în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, lege care, în conformitate cu prevederile art. 24 C. proc. civ., se aplică numai proceselor și executărilor silite începute ulterior intrării acesteia în vigoare.

Astfel, conform dispozițiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ., "dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare".

Hotărârea a cărei completare se solicită a fost pronunțată la data de 18 februarie 2020, iar termenul de 15 zile în care trebuia să fie solicitată completarea s-a împlinit la data de 5 martie 2020, calculat potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., deci înainte de instituirea stării de urgență prin Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 al Președintelui României.

Or, cererea a fost trimisă prin poștă la data de 7 mai 2020, iar în atare situație petenta a încălcat prevederile art. 444 alin. (1) C. proc. civ., deoarece a formulat cererea de completare a dispozitivului cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de textul menționat.

Așa cum reiese din textul normei menționate, în situația hotărârilor definitive, termenul de 15 zile curge de la pronunțare, neprezentând relevanță data comunicării hotărârii.

În consecință, Înalta Curte urmează să respingă cererea ca tardiv formulată, soluție care înlătură analiza motivului invocat în susținerea cererii de completare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv formulată, cererea de completare a deciziei nr. 452 din 18 februarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2016, formulată de petenta A. S.P.A.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 iulie 2020.