ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 870/2018

Ședința publică din data de 14 martie 2018 Asupra cererii de față, constată următoarele: Prin cererea introdusă la 11 octombrie 2017 la Înalta Curte de Casație și Justiție, petenta S.C. A. S.A. a formulat cerere de completare a dispozitivului deciziei nr. 1390 din 4 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2013, solicitând acordarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, petenta a susținut că, prin concluziile scrise și verbale și documentele doveditoare depuse la termenul de soluționare a recursului din 4 octombrie 2017 a solicitat cheltuieli de judecată, dar, în dispozitiv, acestea nu au fost cuprinse. La 4 decembrie 2017, intimata S.C.

B. S.A. a depus la dosar note scrise, prin care a solicitat respingerea cererii de completare a dispozitivului ca neîntemeiată și obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată Examinând cererea formulată, prin raportare la dispozițiile legale relevante, Înalta Curte o va respinge, pentru următoarele considerente: Prin decizia nr. 1390 din 4 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2013, ce formează obiect al cererii de completare a dispozitivului, a fost admis recursul principal declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva încheierii nr. 41A din 8 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Au fost admise recursul principal declarat de pârâta S.C. B. S.A. și recursul incident declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 1597A din 20 octombrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă. S-a dispus casarea încheierii și deciziei recurate și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel. În drept, potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ., "dacă, prin hotărârea dată, instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar, în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond, după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare." De asemenea, art. 453 alin. (1) C. proc.

civ. instituie regula conform căreia "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată". Dreptul la acordarea cheltuielilor de judecată este un drept legal, ce derivă dintr-un raport juridic procesual și are ca finalitate acoperirea prejudiciului cauzat părții câștigătoare a procesului. Acest drept este recunoscut părții și atunci când ea a solicitat cheltuieli de judecată, dar instanța a omis să se pronunțe asupra lor.

Din interpretarea acestor texte legale, rezultă că încuviințarea unei cereri de completare a unei hotărâri judecătorești este admisibilă exclusiv, atunci când instanța a omis a se pronunța asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, această procedură fiind expresia consacrării dreptului de acces la un tribunal independent si imparțial, cu plenitudine de jurisdicție, care trebuie să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost învestit, prin efectul introducerii cererii de chemare în judecată (a se vedea, sub aspectul încălcării articolului 6 par. 1 din Convenție, cauza Rotaru împotriva României, hotărârea din 29 martie 2000). În cauza dedusă judecății însă, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că neacordarea cheltuielilor de judecată solicitate de recurenta reclamantă S.C.

A. S.A., s-a produs nu din cauza unei omisiuni a instanței de recurs de a se pronunța asupra acestei cereri, posibil de îndreptat în procedura reglementată de art. 444 alin. (1) C. proc. civ., ci având în vedere exclusiv soluția casării hotărârilor pronunțate în cauză, cu consecința rejudecării litigiului, ipoteză în care asupra cheltuielilor de judecată în toate fazele procesuale urmează a statua instanța de apel în raport de dispozițiile art. 453 C. proc. civ. Pentru considerentele expuse, constatând că cererea petentei S.C. A. S.A. nu poate intra sub incidența procedurii de completare a dispozitivului unei hotărâri, Înalta Curte de Casație și Justiție o va respinge. Cât privește solicitarea intimatei S.C.

B. S.A. de obligare a petentei la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 452 C. proc. civ., o va respinge, întrucât intimata nu a depus la dosar înscrisuri doveditoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 1390 din 4 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2013, formulată de petenta S.C. A. S.A. Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata S.C. B. S.A.. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 martie 2018.