ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 436/2018

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, sub nr. x/2015, contestatorul A. a solicitat instanței în contradictoriu cu intimații B., C., D., E., Cabinet Avocat F., Birou Executor Judecătoresc G. anularea încheierii de reexaminare nr. x din 18 decembrie 2014.

Prin sentința civilă nr. 8057 din 4 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara, secția I civilă a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților C., D., E., F. și Biroul Executor Judecătoresc G.. A fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimații C., D., E., F. și Biroul Executor Judecătoresc G., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A fost obligat contestatorul A. la plata sumei de 1000 RON către intimatul H., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Recursul contestatorului A. declarat împotriva sentinței civile nr. 8057 din 4 iunie 2015 a Judecătoriei Timișoara, secția I civilă a fost constatat perimat, prin decizia civilă nr. 157/R din 29 noiembrie 2016 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 157/R din 29 noiembrie 2016 a Tribunalului Timiș, secția I civilă, contestatorul A. a declarat recurs, ce a fost respins ca tardiv, prin decizia civilă nr. 26 din 14 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 26 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, contestatorul A. a declarat recurs, în argumentarea căruia a arătat că respingerea recursului ca tardiv este "falsă și mincinoasă", la bază fiind refuzul soluționării fondului.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ. Prin încheierea din camera de consiliu din 7 noiembrie 2017, a fost analizat raportul întocmit în cauză și s-a dispus comunicarea acestuia potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. În cauză, contestatorul A. a depus punct de vedere la raport susținând că nu este de acord cu concluziile din raport. S-a stabilit termen pentru admisibilitatea în principiu la data de 20 februarie 2018.

Înalta Curte a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului, în conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ., reținând următoarele: În accepțiunea conferită de legiuitor, conform dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. Deopotrivă, hotărârile definitive enumerate de art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru exercitarea căii de atac, fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive de la data pronunțării lor. Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., pot fi atacate cu recurs numai hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege. În cauză, se constată că decizia nr. 26 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, ce face obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de recurs, nefiind o hotărâre pronunțată dintre cele enunțate de art. 483 alin. (1) C. proc. civ. De altfel, se observă că, prin decizia nr. 26 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs, a fost soluționat un alt recurs, care a fost respins ca tardiv declarat, fiind inadmisibil recursul la recurs. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept. Față de considerentele expuse, Înalta Curte în baza art. 493 alin. (5) C. proc. civ. urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 26 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.