ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.05.2018

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2257/2018

HOTĂRÂRE
24.05.2018
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2257/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Ședința publică din data de 24 mai 2018

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 22 iulie 2016, petentul A. a solicitat instanței restituirea originalului taxei judiciare de timbru achitate, în valoare de 20 RON.

Prin sentința civilă nr. 11257 din 14 octombrie 2016 pronunțată de Judecătoria Timișoara, secția I civilă în dosarul nr. x/2016 a fost anulată cererea formulată de petentul A. de restituire a originalului taxei judiciare de timbru achitate, în valoare de 20 RON.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul A..

Prin decizia civilă nr. 30 din 21 februarie 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Timiș, secția I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul A. împotriva sentinței civile nr. 11257 din 14 octombrie 2016 pronunțată de Judecătoria Timișoara, secția I civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 30 din 21 februarie 2017 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă în dosarul nr. x/2016 a formulat recurs reclamantul A..

Prin decizia civilă nr. 8 din 17 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă s-a constatat perimat recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 30 din 21 februarie 2017 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016.

Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a declarat recurs.

Prin cererea de recurs, recurentul nu a indicat și nici nu a dezvoltat în memoriul de recurs motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. pct. 1-8 C. proc. civ., pentru a se putea efectua controlul de legalitate de către instanța de recurs.

Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ. a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 29 martie 2018, potrivit dispozițiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 2 aprilie 2018.

Recurentul a depus la data de 23 aprilie 2018 punct de vedere asupra raportului de admisibilitate în principiu a recursului, prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepția tardivității, reținută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca tardiv formulat, pentru următoarele considerente:

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 8 din 17 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, prin care instanța a constatat perimat recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 30 din 21 februarie 2017 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016.

Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ. "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare…"

Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un terme, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 186 alin. (1) C. proc. civ. partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

Prin edictarea acestei dispoziții legale - art. 186 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a avut în vedere posibilitatea repunerii părții în termenul legal de declarare a unei căi de atac sau a îndeplinirii unui act de procedură, în cazul în care partea dovedește existența unei "unor motive temeinic justificate" și care se referă la o împrejurare obiectivă de neîndeplinire a obligației legale, care să se fi produs înainte de împlinirea termenului prevăzut de lege.

În speță, cererea de recurs a fost depusă la Curtea de Apel Timișoara, cu depășirea termenului imperativ de 5 zile de la pronunțarea hotărârii prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., fiind înregistrată la data de 7 februarie 2018 - dosar recurs, decizia recurată fiind pronunțată la data de 17 ianuarie 2018.

Potrivit dispozițiilor art. 180 C. proc. civ., termenele procedurale sunt stabilite prin lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură sau în care este interzis să se îndeplinească un act de procedură.

Totodată, conform dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Or, când legea procesuală stabilește un termen fix pentru exercitarea unui drept, iar dacă partea lasă să expire acest termen, fără a beneficia de el, intervine decăderea, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate, potrivit dispozițiilor art. 185 C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere că recursul formulat de recurentul A. nu a fost declarat în termenul imperativ prevăzut de dispozițiile legale, că partea nu a dovedit existența unor motive temeinic justificate care să o împiedice să exercite dreptul de a ataca cu recurs decizia pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în termenul prevăzut de lege, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor legale citate, să admită excepția tardivității declarării recursului și să dispună anularea recursului declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 8 din 17 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Anulează ca tardiv formulat recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 8 din 17 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3322/2018
respins cererea reclamantului de restituire a taxei de timbru, constatând că reclamantul nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele constatate de art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Reclamantul A. a declarat
ÎCCJ 2018-11-06
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4687/2018
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2018 Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 10 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă în d
ÎCCJ 2018-02-20
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 436/2018
Ședința publică din data de 20 februarie 2018 Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: 1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, sub nr. x/2015, contestatorul A. a solicitat instanței în contradictor
ÎCCJ 2018-03-06
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 696/2018
Ședința publică din data de 6 martie 2018 Asupra recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: Prin încheierea de ședință din data de 10 februarie 2016 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă, în dosarul
ÎCCJ 2018-01-30
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 185/2018
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2018 Asupra recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția I civilă, sub nr. x/2016, la data de 23 martie 2016,
Sursă