ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #82606)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82606) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Contestație întemeiată pe Legea nr.10/2001.

Calitatea procesuală a primăriei localității

În litigiile determinate de aplicarea Legii

nr.10/2001, primăria are calitatea procesuală pasivă, deoarece actul normativ

îi stabilește anumite obligații.

Secția

civilă, decizia nr.1059 din 18 martie 2003

Reclamanta S.M., în contradictoriu cu Primăria comunei Zorleni, a solicitat să

se   desființeze Dispoziția cu nr.76 din 2 octombrie 2001 și să se

admită pretențiile menționate în notificarea nr.603 din 18 septembrie 2001

respectiv să i se restituie un teren  în suprafață de 1574,17 mp sau să-i

acorde măsuri reparatorii prin echivalent.

Primăria comunei Zorleni a formulat o întâmpinare prin care solicită

respingerea acțiunii arătând că reclamanta nu a făcut dovada că suprafața de

teren solicitată ar fi fost preluată abuziv de către stat în perioada 6 martie

1945 – 22 decembrie 1989.

Tribunalul Vaslui, prin sentința civilă nr.283 din 13 martie 2002 a respins

acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate

procesual pasivă.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că soluționarea cererilor

de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor, în urma notificării

comunicate primăriilor, este de competența primarului, situație reglementată în

mod expres de art.20 al.3 din legea 10/2001, și, în consecință, litigiile având

ca obiect anularea unei dispoziții emise în baza legii 10/2001 de către primar,

calitate procesual pasivă are primarul chemat în judecată în nume propriu și nu

Primăria.

Prin decizia civilă nr.19 din 3 iunie 2002, Curtea de Apel Iași a respins ca

nefondat apelul declarat de către reclamantă reținând, în esență, că în mod

legal și temeinic instanța de fond a reținut că Primăria nu are calitate

procesual pasivă, această calitate având-o primarul.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, invocând motivul de

casare prevăzut de art.304 pct.9 cod procedură civilă, respectiv aplicarea

greșită a legii în soluționarea excepției lipsei calității procesual pasive a

Primăriei.

Recursul este fondat.

Instanțele au apreciat, eronat, având în vedere prevederile art.20 al.3 din

legea 10/2001, că „primarul în nume propriu” are calitate procesual pasivă în

litigiile având ca obiect anularea unei dispoziții emise în baza legii 10/2001

de către acesta.

Cu privire la această excepție este de reținut că legea 10/2001, în capitolul

III, instituie pentru exercitarea dreptului la restituirea imobilelor preluate

abuziv două etape și anume: o etapă necontencioasă și o altă etapă

contencioasă.

Această lege mai stabilește, prin prevederile art.21, și părțile între care se

vor desfășura aceste proceduri și anume „persoana îndreptățită” la restituire

și „persoana juridică deținătoare a imobilului”.

În art.20 al aceleiași legi sunt prevăzute categoriile de persoane juridice

care sunt obligate la restituirea către persoanele îndreptățite, prin decizie

sau dispoziție motivată, a organelor de conducere ale unității deținătoare.

În aliniatul al treilea al acestui articol se menționează și primăriile cu

precizarea că „în cazul primăriilor restituirea se face prin dispoziția

motivată a primarilor”.

Deci, primăriile au fost incluse în cadrul „unităților deținătoare” cu

mențiunea că dispoziția nu o emite organul de conducere, ci primarul.

De menționat că cele două părți „persoana îndreptățită” la restituirea care are

calitatea procesual activă și „unitatea deținătoare” (de reținut că legiuitorul

folosește termenul de „deținător” nu de proprietar) care are calitatea

procesual pasivă, vor avea aceste calități și în faza necontencioasă cât și în

faza contencioasă, neputând să fie înlocuite de o altă parte.

Instanțele de fond și apel au considerat greșit, că dacă dispoziția, prin care

s-a respins cererea de retrocedare formulată de către persoana îndreptățită, a

fost emisă de către primar acesta va fi chemat în instanță pentru anularea

dispoziției în nume propriu.

Concluzia este greșită pentru că primarul nu în nume propriu emite această dispoziție

ci ca reprezentant al deținătorului imobilului, care conform art.23 al.1 din

legea 10/2001 este obligat ca prin dispoziție să răspundă la cererea de

restituire.

Astfel fiind, se reține că motivul de recurs invocat de către recurentă, este

fondat, întrucât instanțele de fond și apel au făcut o aplicare greșită a

prevederilor legii 10/2001, motiv pentru care se va admite recursul și vor fi

casate hotărârile pronunțate de către Curtea de Apel Iași și Tribunalul Vaslui,

trimițându-se cauza pentru judecarea cauzei pe fond Tribunalului Vaslui.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-03-18
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1059/2003
de teren solicitată ar fi fost preluată abuziv de către stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. La termenul din 27 februarie 2002, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Zorleni. Fa
ÎCCJ 2010-11-03
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5816/2010
Prin Sentința civilă nr. 393 din 14 februarie 2007, Tribunalul Iași a respins acțiunea reclamanților H.C., H.V. și A.M., formulată în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Iași, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, pe
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #119937)
ității nu mai este aplicabilă, fiecare coproprietar putând să stea în justiție singur, inclusiv în acțiunea în revendicare, dispozițiile din noul cod civil aplicându-se și proceselor în curs de judecată, în cazurile în care hotărârea nu a r
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82414)
Calitate procesuală pasivă în materia Legii nr. 10/2001 Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Calitatea procesuală pasivă în contestații reglementate prin Legea nr. 10/2001. Primarul unității teritoriale administrative, deținătoare a
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #81819)
fi acordate în compensare. Măsura compensării cu alte bunuri sau servicii este, în ierarhia reglementată de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, cea de-a doua măsură reparatorie, după cea a restituirii în natură, prevalând măsurilor subs
Sursă