ÎCCJ, decizie (scj.ro #82606)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82606) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Contestație întemeiată pe Legea nr.10/2001.
Calitatea procesuală a primăriei localității
În litigiile determinate de aplicarea Legii
nr.10/2001, primăria are calitatea procesuală pasivă, deoarece actul normativ
îi stabilește anumite obligații.
Secția
civilă, decizia nr.1059 din 18 martie 2003
Reclamanta S.M., în contradictoriu cu Primăria comunei Zorleni, a solicitat să
se desființeze Dispoziția cu nr.76 din 2 octombrie 2001 și să se
admită pretențiile menționate în notificarea nr.603 din 18 septembrie 2001
respectiv să i se restituie un teren în suprafață de 1574,17 mp sau să-i
acorde măsuri reparatorii prin echivalent.
Primăria comunei Zorleni a formulat o întâmpinare prin care solicită
respingerea acțiunii arătând că reclamanta nu a făcut dovada că suprafața de
teren solicitată ar fi fost preluată abuziv de către stat în perioada 6 martie
1945 – 22 decembrie 1989.
Tribunalul Vaslui, prin sentința civilă nr.283 din 13 martie 2002 a respins
acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate
procesual pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că soluționarea cererilor
de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor, în urma notificării
comunicate primăriilor, este de competența primarului, situație reglementată în
mod expres de art.20 al.3 din legea 10/2001, și, în consecință, litigiile având
ca obiect anularea unei dispoziții emise în baza legii 10/2001 de către primar,
calitate procesual pasivă are primarul chemat în judecată în nume propriu și nu
Primăria.
Prin decizia civilă nr.19 din 3 iunie 2002, Curtea de Apel Iași a respins ca
nefondat apelul declarat de către reclamantă reținând, în esență, că în mod
legal și temeinic instanța de fond a reținut că Primăria nu are calitate
procesual pasivă, această calitate având-o primarul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, invocând motivul de
casare prevăzut de art.304 pct.9 cod procedură civilă, respectiv aplicarea
greșită a legii în soluționarea excepției lipsei calității procesual pasive a
Primăriei.
Recursul este fondat.
Instanțele au apreciat, eronat, având în vedere prevederile art.20 al.3 din
legea 10/2001, că „primarul în nume propriu” are calitate procesual pasivă în
litigiile având ca obiect anularea unei dispoziții emise în baza legii 10/2001
de către acesta.
Cu privire la această excepție este de reținut că legea 10/2001, în capitolul
III, instituie pentru exercitarea dreptului la restituirea imobilelor preluate
abuziv două etape și anume: o etapă necontencioasă și o altă etapă
contencioasă.
Această lege mai stabilește, prin prevederile art.21, și părțile între care se
vor desfășura aceste proceduri și anume „persoana îndreptățită” la restituire
și „persoana juridică deținătoare a imobilului”.
În art.20 al aceleiași legi sunt prevăzute categoriile de persoane juridice
care sunt obligate la restituirea către persoanele îndreptățite, prin decizie
sau dispoziție motivată, a organelor de conducere ale unității deținătoare.
În aliniatul al treilea al acestui articol se menționează și primăriile cu
precizarea că „în cazul primăriilor restituirea se face prin dispoziția
motivată a primarilor”.
Deci, primăriile au fost incluse în cadrul „unităților deținătoare” cu
mențiunea că dispoziția nu o emite organul de conducere, ci primarul.
De menționat că cele două părți „persoana îndreptățită” la restituirea care are
calitatea procesual activă și „unitatea deținătoare” (de reținut că legiuitorul
folosește termenul de „deținător” nu de proprietar) care are calitatea
procesual pasivă, vor avea aceste calități și în faza necontencioasă cât și în
faza contencioasă, neputând să fie înlocuite de o altă parte.
Instanțele de fond și apel au considerat greșit, că dacă dispoziția, prin care
s-a respins cererea de retrocedare formulată de către persoana îndreptățită, a
fost emisă de către primar acesta va fi chemat în instanță pentru anularea
dispoziției în nume propriu.
Concluzia este greșită pentru că primarul nu în nume propriu emite această dispoziție
ci ca reprezentant al deținătorului imobilului, care conform art.23 al.1 din
legea 10/2001 este obligat ca prin dispoziție să răspundă la cererea de
restituire.
Astfel fiind, se reține că motivul de recurs invocat de către recurentă, este
fondat, întrucât instanțele de fond și apel au făcut o aplicare greșită a
prevederilor legii 10/2001, motiv pentru care se va admite recursul și vor fi
casate hotărârile pronunțate de către Curtea de Apel Iași și Tribunalul Vaslui,
trimițându-se cauza pentru judecarea cauzei pe fond Tribunalului Vaslui.