ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 250/2018

Ședința publică din data de 1 februarie 2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 17.10.2016 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drăgășani sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat instanței ca, pe cale de ordonanță președințială, să fie obligată pârâta B. să-i restituie suma de 833.130 euro.

În motivare acesta a menționat că suma reprezintă o îmbogățire fără justă cauză pe care pârâta a realizat-o prin efectuarea unei expertize, întocmită în mod intenționat în defavoarea sa.

În drept, cererea nu a fost motivată.

Prin sentința civilă nr. 1427/23 noiembrie 2016, Judecătoria Drăgășani a admis excepția netimbrării cererii și a anulat acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B., ca netimbrată.

Împotriva sentinței civile nr. 1427/23 noiembrie 2016, pronunțate de Judecătoria Drăgășani, a declarat recurs reclamantul.

Prin decizia civilă nr. 12/R/2017 din 20 ianuarie 2017, Tribunalul Vâlcea a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de reclamant.

Împotriva deciziei civile nr. 12/R/2017 din 20 ianuarie 2017, pronunțate de Tribunalul Vâlcea, a declarat recurs reclamantul.

Prin decizia civilă nr. 67/2017 din 28 martie 2017, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de reclamant.

Recurentul-reclamant A. a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 67/2017 din 28 martie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în cuprinsul căruia a susținut, în esență, că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, solicitând casarea tuturor hotărârilor date de instanțele inferioare și admiterea cererii sale, precum și acordarea de daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant nu a indicat niciunul din motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 19 octombrie 2017 s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului către părți, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosar raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

La 30 octombrie 2017, s-a înregistrat la dosar punctul de vedere al recurentului cu privire la raport, prin care acesta a reiterat, în esență, solicitările evidențiate în cererea de recurs.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., chestiunea prealabilă a timbrajului, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, urmează a anula recursul ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin art. 1 din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, sub sancțiunea nulității.

Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Înalta Curte, constată că recursul nu a fost timbrat anticipat și că recurentul nu s-a conformat obligației ce-i revenea, deși i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în valoare de 20 RON, așa cum rezultă din dovezile aflate la dosar recurs.

Reținând că în speță, nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de la obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 și să dispună anularea, ca netimbrat, a recursului.

Prin urmare, față de cele ce preced, precum și pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, instanța este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.

Or, în cauză, aceste cerințe se constată a nu fi îndeplinite, așa încât Înalta Curte urmează să facă aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., motiv pentru care va anula recursul declarat de reclamantul A., ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 67/2017 din 28 martie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 februarie 2018.