ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1320/2012

Asupra recursului de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 168 din 11 mai 2011 a Tribunalului Brașov, în temeiul art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 74 lit. c) și art. 76 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul S.N.I., arestat în altă cauză, la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor deosebit de grav. În temeiul art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981 din 15 octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse, alături de pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de mai sus, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 7 ani și 10 luni închisoare.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 74 lit. c) și art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu. În temeiul art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981 din 15 octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse, alături de pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de mai sus, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 3 ani și 10 luni închisoare. În temeiul art. 20 raportat la art. 211 alin. (2) lit. b), c), alin. (2 1 ) lit. b) C. pen.

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 74 lit. c) și art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de tâlhărie. În temeiul art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981 din 15 octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse, alături de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de mai sus, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 4 ani și 10 luni închisoare. În temeiul art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată (fostul art. 1 1 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

și art. 74 lit. c) și art. 76 lit. e) teza a ll-a C. pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 lună închisoare, pentru infracțiunea de port nelegal de cuțit. În temeiul art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981 din 15 octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse, alături de pedeapsa de 1 lună închisoare aplicată pentru infracțiunea de mai sus, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 1 an și 11 luni închisoare. În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 10 luni închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) teza a II-a C. pen. În temeiul art. 346 alin. (1) raportat la art. 14 alin. (1) și (5) C. proc. pen. și art. 998 C. civ. a obligat inculpatul să plătească părții civile D.A. suma de 50000 de lei cu titlu de daune morale. În temeiul art. 346 alin. (1) raportat la art. 14 alin. (1) și (5) C. proc. pen. și art. 998 C. civ. a obligat inculpatul să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov suma de 2621,85 lei cu titlu de despăgubiri civile. În temeiul art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1700 lei cheltuieli judiciare către stat, în care s-a inclus și suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu, ce urmează a fi înaintat din fondurile Ministerului Justiției, potrivit art. 189 C. proc.

pen. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele: În noaptea de 24 noiembrie 2010 s-a deplasat din com. Vulcan în mun. Codlea, unde s-a deplasat pe strada Cloșca, unde, după ce a pătruns prin escaladare în curtea locuinței aparținând fam. D., a luat din cui cheia de la poarta mică pentru acces persoane, a descuiat-o, apoi a intrat în garajul situat la parterul casei, care nu avea ușa de acces încuiată. După aceea a pătruns într-o încăpere din partea dreaptă, unde a fost observat de partea vătămată D.A., care dormea acolo. Inculpatul a fugit apoi în stradă, fiind urmărit de partea vătămată D.A., care l-a ajuns în dreptul imobilului. Pentru a scăpa de partea vătămată, inculpatul a lovit-o pe aceasta de mai multe ori cu un briceag, în zona toracelui, abdomenului, axilei și a unui braț, după care a fugit.

După aceea a spălat briceagul, pe care l-a aruncat la fier vechi, la un centru de colectare. Din raportul de expertiză medico-legală reiese că partea vătămată a suferit leziuni traumatice produse printr-un obiect tăietor-înțepător și au necesitat 28-30 de zile de îngrijiri medicale, cu punerea în primejdie a vieții. Prin încheierea de ședință din data de 6 aprilie 2011, după ce a pus în discuția părților acest aspect, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice pentru două dintre infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, respectiv din infracțiunea de tentativă de furt, prevăzută de art. 20 raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. b), g), i) C. pen., în infracțiunea de tentativă de tâlhărie prevăzută de art. 20 raportat la art. 211 alin. (2) lit. b), c), alin. (2 1 ) lit. b) C. pen.

și din infracțiunea de tentativă de omor calificat, prevăzută în art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de tentativă de omor deosebit de grav, prevăzută în art. 20 raportat la art. 174, art. 176 lit. d) C. pen. Așa cum s-a motivat și în încheierea de ședință din data de 6 aprilie 2011, folosirea de către inculpat a violenței, pentru a-și asigura scăparea, așa cum s-a întâmplat în speța de față, constituie infracțiunea de tentativă de tâlhărie, în cazul în care acesta nu a reușit să-și însușească vreun bun, iar nu tentativă de furt, așa cum s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. în acest caz este o ipoteză expres prevăzută de art. 211 alin. (1) teza a ll-a C. pen., care arată că este tâlhărie nu doar folosirea violenței pentru însușirea bunului, ci și folosirea acesteia pentru păstrarea bunului sustras sau pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea.

De asemenea, prin același act material de folosire a violenței asupra părții vătămate D. A., prin lovirea acestuia cu briceagul într-o zonă vitală a organismului, punându-i viața în pericol, s-a realizat și infracțiunea de tentativă de omor. Însă, având în vedere că tentativa de omor s-a realizat pentru a se ascunde săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie și nu a unei infracțiuni de furt, instanța va reține în sarcina inculpatului infracțiunea de tentativă de omor deosebit de grav, prevăzută în art. 20 raportat la art. 174, art. 176 lit. d) C. pen. și nu tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., așa cum s-a reținut în rechizitoriu. Inculpatul a solicitat soluționarea cauzei pe baza procedurii speciale prevăzută în art. 320 1 C. proc.

pen., recunoscând săvârșirea faptelor descrise în rechizitoriu. Având în vedere că după schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, din infracțiunea de tentativă de omor calificat, prevăzută în art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de tentativă de omor deosebit de grav, prevăzută în art. 20 raportat la art. 174, art. 176 lit. d) C. pen., pentru forma consumată a acestei infracțiuni legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață, alături de pedeapsa închisorii, nu s-a mai putut da curs acestei cereri a inculpatului, procedându-se la soluționarea cauzei potrivit procedurii obișnuite.

însă, față de faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, înlesnind desfășurarea procedurii de urmărire și judecare a cauzei, instanța apreciază că se impune reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., urmând a da curs efectelor acesteia și a aplica inculpatului pedepse sub minimul special prevăzut de lege. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul S.N.I. Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. b), g) și i) C. pen., în infracțiunea de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. b) C. pen.

și din infracțiunea de tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 C. pen., 176 lit. d) C. pen., precum și sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpatului. Motivele de apel au fost suplimentate în ședința publică din data de 27 septembrie 2011, în sensul că se impunea schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la infracțiunea de furt calificat în infracțiunea de tentativă la infracțiunea de tâlhărie și menținerea încadrării juridice cu privire la infracțiunea de omor calificat, precum și aplicarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu privire la prelevarea de probe biologice de la inculpat.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că trebuie reținută infracțiunea de tentativă la infracțiunea de omor calificat întrucât inculpatul a săvârșit faptele de violență numai cu scopul de a-și asigura scăparea, întrucât partea vătămată dorea să îl imobilizeze. Inculpatul S.N.I. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței sub aspectul încadrării juridice dată faptelor și al individualizării judiciare a pedepselor. Curtea de Apel Brașov, Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, prin decizia penală nr. 109/AP din 18 octombrie 2011, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva sentinței penale nr. 168 din 11 mai 2011 a Tribunalului Brașov, pe care a desființat-o sub aspectul neaplicării dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008.

Rejudecând cauza în aceste limite, în baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul S.N.I., după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate. A fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul S.N.I. împotriva aceleiași sentințe. Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs parchetul, solicitând casarea hotărârilor, înlăturarea dispozițiilor privitoare la schimbarea încadrării juridice și condamnarea inculpatului pentru faptele reținute în actul de sesizare, cu aplicarea prevederilor art. 320 1 C. proc. pen., judecata având loc în baza recunoașterii faptelor din rechizitoriu.

Urmare reducerii limitelor de pedeapsă, a solicitat orientarea pedepsei către maximul rezultat din aplicarea acestor dispoziții, raportat la faptul că inculpatul are antecedente penale, avea ca obișnuință furtul din locuințe și a mai săvârșit furturi chiar din locuința părții vătămate. Procurorul a invocat și un motiv de nelegalitate, privind omisiunea interzicerii drepturilor inculpatului raportat la încadrarea juridică dată faptelor. Examinând recursul declarat de parchet, înalta Curte constată că este parțial fondat, pentru următoarele considerente: Din examinarea lucrărilor și probelor dosarului, înalta Curte constată că instanțele au dat o încadrare juridică greșită faptelor reținute în sarcina inculpatului, acestea fiind în mod corect reținute prin actul de sesizare a instanței.

În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că, în noaptea de 24 noiembrie 2010 a pătruns prin escaladare în curtea locuinței aparținând familiei D., a luat din cui cheia de la poarta mică pentru acces persoane, a descuiat-o, apoi a intrat în garajul situat la parterul casei, care nu avea ușa de acces încuiată. După aceea a pătruns într-o încăpere din partea dreaptă, unde a fost observat de partea vătămată D. A., care dormea acolo. Inculpatul a fugit apoi în stradă, fiind urmărit de partea vătămată D. A., iar în momentul în care aceasta l-a ajuns, pentru a-și asigura scăparea, inculpatul a lovit-o pe partea vătămată de mai multe ori cu un briceag, în zona toracelui, abdomenului, axilei și a unui braț, cauzându-i leziuni ce i-au pus viața în primejdie.

La infracțiunea de tâlhărie există tentativă atunci când, după ce acțiunea principală, de furt, a fost întreruptă, făptuitorul recurge la violențe pentru a-și asigura scăparea, indiferent dacă acestea și-au atins sau nu scopul. Din analiza materialului probator rezultă că, după ce a fost surprins de partea vătămată, încercând să fure din locuința acestuia, inculpatul a fugit, iar pentru a-și asigura scăparea, a exercitat violențe asupra părții vătămate D. A., prin lovirea acestuia cu briceagul într-o zonă vitală a organismului, punându-i viața în pericol. În raport de situația de fapt, respectiv din modul de comitere a faptelor, se constată că în cauză este incidență agravanta prevăzută de art. 175 lit. i) C. pen., întrucât sunt întrunite prevederile art. 152 C. pen., fapta comisă de inculpat fiind săvârșită în loc public.

Din probele administrate rezultă că tentativa la omor a fost săvârșită de inculpat pe stradă, în locul unde a fost ajuns din urmă de partea vătămată. Dat fiind că tentativa de omor s-a realizat și în condițiile împrejurării agravante, decurgând din scopul cu care a comis-o inculpatul, de a ascunde săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, instanțele trebuiau să țină seama de toate împrejurările concrete în contextul cărora a săvârșit fapta inculpatul și să constate că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1)-175 lit. i) - art. 176 lit. d) C. pen. în concurs real cu tentativa la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. b) C. pen.

Recursul parchetului este fondat și în ce privește omisiunea instanței de a aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor. Raportat la natura si gravitatea infracțiunilor săvârșite, împrejurările și modalitatea de comitere a acestora, se impunea și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor inculpatului. În ce privește solicitarea parchetului de aplicare a dispozițiilor prevăzute de art. 320 1 C. proc. pen., inculpatul recunoscând săvârșirea faptelor descrise în rechizitoriu, se constată că, raportat la încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului, respectiv pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață, alături de pedeapsa închisorii, nu sunt incidente prevederile acestei proceduri simplificate.

Însă, se constată că atitudinea inculpatului, de recunoaștere a faptelor săvârșite și de colaborare cu organele judiciare, a fost în mod corect valorificată de instanțe, prin reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen. și aplicarea unor pedepse într-un cuantum sub minimul special prevăzut de lege. Pentru aceste considerente, urmează să fie admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 109/AP din 18 octombrie 2011 a Curții de Apel Brașov, Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, privind pe intimatul inculpat S.N.I. Se va casa în parte decizia atacată și sentința penală nr. 168/S din 11 mai 2011 a Tribunalului Brașov și, rejudecând, se va descontopi pedeapsa rezultantă de 7 ani și 10 luni închisoare în pedepsele componente de 7 ani și 10 luni închisoare, 3 ani și 10 luni închisoare, 4 ani și 10 luni închisoare și 1 an și 11 luni închisoare.

În baza art. 334 C. proc. pen., va fi schimbată încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1)-175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1)-175 lit. i) - art. 176 lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., texte în baza cărora va fi condamnat inculpatul S.N.I. cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 alin. (2) C. pen., la o pedeapsă de 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen.

În temeiul art. 83 C. pen., va fi revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981 din 15 octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și se va dispune executarea în întregime a acestei pedepse, alături de pedeapsa principală de 6 ani închisoare aplicată prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 7 ani și 10 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen. În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. se vor contopi pedepsele aplicate prin prezenta decizie cu pedepsele de 3 ani și 10 luni închisoare, 4 ani și 10 luni închisoare și 1 an și 11 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 10 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen., se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Constată că inculpatul este arestat în altă cauză. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 109/AP din 18 octombrie 2011 a Curții de Apel Brașov, Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, privind pe intimatul inculpat S.N.I. Casează în parte decizia atacată și sentința penală nr. 168/S din 11 mai 2011 a Tribunalului Brașov și, rejudecând, descontopește pedeapsa rezultantă de 7 ani și 10 luni închisoare în pedepsele componente de 7 ani și 10 luni închisoare, 3 ani și 10 luni închisoare, 4 ani și 10 luni închisoare și 1 an și 11 luni închisoare. În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1)-175 lit. i) C. pen.

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1)-175 lit. i) - art. 176 lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., texte în baza cărora condamnă pe inculpatul S.N.I. cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 alin. (2) C. pen., la o pedeapsă de 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen. În temeiul art. 83 C. pen., revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981 din 15 octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și dispune executarea în întregime a acestei pedepse, alături de pedeapsa principală de 6 ani închisoare aplicată prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 7 ani și 10 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. contopește pedepsele aplicate prin prezenta decizie cu pedepsele de 3 ani și 10 luni închisoare, 4 ani și 10 luni închisoare și 1 an și 11 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 10 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen. În temeiul art. 71 C. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Constată că inculpatul este arestat în altă cauză. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 aprilie 2012.