ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1320/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1320/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra

recursului de față

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 168 din 11 mai 2011 a Tribunalului Brașov, în temeiul art.

20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 74 lit. c) și art. 76 alin. (2) C.

pen. a condamnat pe inculpatul S.N.I., arestat în altă cauză, la o pedeapsă de

6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor deosebit

de grav.

În

temeiul art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării

pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981

din 15 octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și a dispus executarea în întregime

a acestei pedepse, alături de pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată pentru

infracțiunea de mai sus, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de

7 ani și 10 luni închisoare.

În

temeiul art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art.

74 lit. c) și art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe același inculpat la o

pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de

domiciliu.

În

temeiul art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării

pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981

din 15 octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și a dispus executarea în întregime

a acestei pedepse, alături de pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru

infracțiunea de mai sus, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de

3 ani și 10 luni închisoare.

În

temeiul art. 20 raportat la art. 211 alin. (2) lit. b), c), alin. (2

1

)

lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 74 lit. c)

și art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3

ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de tâlhărie.

În

temeiul art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării

pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981

din 15 octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și a dispus executarea în întregime

a acestei pedepse, alături de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru

infracțiunea de mai sus, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de

4 ani și 10 luni închisoare.

În

temeiul art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată (fostul art.

1

1

alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991) cu aplicarea art. 37 lit.

a) C. pen. și art. 74 lit. c) și art. 76 lit. e) teza a ll-a C. pen. a

condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 lună închisoare, pentru

infracțiunea de port nelegal de cuțit.

În

temeiul art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării

pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981

din 15 octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și a dispus executarea în întregime

a acestei pedepse, alături de pedeapsa de 1 lună închisoare aplicată pentru

infracțiunea de mai sus, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de

1 an și 11 luni închisoare.

În

temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit

pedepsele aplicate prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute

pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 10 luni închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile

prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) teza a II-a C. pen.

În

temeiul art. 346 alin. (1) raportat la art. 14 alin. (1) și (5) C. proc. pen.

și art. 998 C. civ. a obligat inculpatul să plătească părții civile D.A. suma

de 50000 de lei cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 346 alin. (1) raportat la art. 14 alin. (1)

și (5) C. proc. pen. și art. 998 C. civ. a obligat inculpatul să plătească

părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov suma de 2621,85 lei cu

titlu de despăgubiri civile.

În

temeiul art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1700 lei

cheltuieli judiciare către stat, în care s-a inclus și suma de 200 lei

reprezentând onorariul avocatului din oficiu, ce urmează a fi înaintat din

fondurile Ministerului Justiției, potrivit art. 189 C. proc. pen.

Pentru

a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

În

noaptea de 24 noiembrie 2010 s-a deplasat din com. Vulcan în mun. Codlea, unde

s-a deplasat pe strada Cloșca, unde, după ce a pătruns prin escaladare în

curtea locuinței aparținând fam. D., a luat din cui cheia de la poarta mică

pentru acces persoane, a descuiat-o, apoi a intrat în garajul situat la parterul

casei, care nu avea ușa de acces încuiată. După aceea a pătruns într-o încăpere

din partea dreaptă, unde a fost observat de partea vătămată D.A., care dormea

acolo. Inculpatul a fugit apoi în stradă, fiind urmărit de partea vătămată D.A.,

care l-a ajuns în dreptul imobilului. Pentru a scăpa de partea vătămată,

inculpatul a lovit-o pe aceasta de mai multe ori cu un briceag, în zona

toracelui, abdomenului, axilei și a unui braț, după care a fugit. După aceea a

spălat briceagul, pe care l-a aruncat la fier vechi, la un centru de colectare.

Din

raportul de expertiză medico-legală reiese că partea vătămată a suferit leziuni

traumatice produse printr-un obiect tăietor-înțepător și au necesitat 28-30 de

zile de îngrijiri medicale, cu punerea în primejdie a vieții.

Prin

încheierea de ședință din data de 6 aprilie 2011, după ce a pus în discuția

părților acest aspect, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice pentru

două dintre infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a

inculpatului, respectiv din infracțiunea de tentativă de furt, prevăzută de

art. 20 raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. b), g), i) C.

pen., în infracțiunea de tentativă de tâlhărie prevăzută de art. 20 raportat la

art. 211 alin. (2) lit. b), c), alin. (2

1

) lit. b) C. pen. și din

infracțiunea de tentativă de omor calificat, prevăzută în art. 20 raportat la

art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de tentativă de omor

deosebit de grav, prevăzută în art. 20 raportat la art. 174, art. 176 lit. d) C.

pen. Așa cum s-a motivat și în încheierea de ședință din data de 6 aprilie

2011, folosirea de către inculpat a violenței, pentru a-și asigura scăparea,

așa cum s-a întâmplat în speța de față, constituie infracțiunea de tentativă de

tâlhărie, în cazul în care acesta nu a reușit să-și însușească vreun bun, iar

nu tentativă de furt, așa cum s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului.

în acest caz este o ipoteză expres prevăzută de art. 211 alin. (1) teza a ll-a

C. pen., care arată că este tâlhărie nu doar folosirea violenței pentru

însușirea bunului, ci și folosirea acesteia pentru păstrarea bunului sustras

sau pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea.

De

asemenea, prin același act material de folosire a violenței asupra părții

vătămate D. A., prin lovirea acestuia cu briceagul într-o zonă vitală a

organismului, punându-i viața în pericol, s-a realizat și infracțiunea de

tentativă de omor. Însă, având în vedere că tentativa de omor s-a realizat

pentru a se ascunde săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie și nu a unei

infracțiuni de furt, instanța va reține în sarcina inculpatului infracțiunea de

tentativă de omor deosebit de grav, prevăzută în art. 20 raportat la art. 174,

art. 176 lit. d) C. pen. și nu tentativă de omor calificat, prevăzută de art.

20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., așa cum s-a reținut în

rechizitoriu.

Inculpatul

a solicitat soluționarea cauzei pe baza procedurii speciale prevăzută în art.

320

1

C. proc. pen., recunoscând săvârșirea faptelor descrise în

rechizitoriu. Având în vedere că după schimbarea încadrării juridice a faptelor

pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, din infracțiunea

de tentativă de omor calificat, prevăzută în art. 20 raportat la art. 174, art.

175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de tentativă de omor deosebit de grav,

prevăzută în art. 20 raportat la art. 174, art. 176 lit. d) C. pen., pentru

forma consumată a acestei infracțiuni legea prevede pedeapsa detențiunii pe

viață, alături de pedeapsa închisorii, nu s-a mai putut da curs acestei cereri

a inculpatului, procedându-se la soluționarea cauzei potrivit procedurii

obișnuite. însă, față de faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor,

înlesnind desfășurarea procedurii de urmărire și judecare a cauzei, instanța

apreciază că se impune reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței

atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., urmând a da curs

efectelor acesteia și a aplica inculpatului pedepse sub minimul special

prevăzut de lege.

Împotriva

acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și

inculpatul S.N.I.

Parchetul

de pe lângă Tribunalul Brașov a solicitat admiterea apelului, desființarea

sentinței sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice din

infracțiunea de tentativă la infracțiunea de furt calificat prevăzută de art.

20 C. pen., raportat la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. b), g) și i) C.

pen., în infracțiunea de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de

art. 20 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

)

lit. b) C. pen. și din infracțiunea de tentativă la infracțiunea de omor

calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175 lit. i) C.

pen., în infracțiunea de tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută de art.

20 C. pen., raportat la art. 174 C. pen., 176 lit. d) C. pen., precum și sub

aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpatului.

Motivele de apel au fost suplimentate în ședința publică din data de 27

septembrie 2011, în sensul că se impunea schimbarea încadrării juridice din

infracțiunea de tentativă la infracțiunea de furt calificat în infracțiunea de

tentativă la infracțiunea de tâlhărie și menținerea încadrării juridice cu

privire la infracțiunea de omor calificat, precum și aplicarea dispozițiilor

art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu privire la prelevarea de probe biologice de la

inculpat.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că trebuie

reținută infracțiunea de tentativă la infracțiunea de omor calificat întrucât

inculpatul a săvârșit faptele de violență numai cu scopul de a-și asigura

scăparea, întrucât partea vătămată dorea să îl imobilizeze.

Inculpatul

S.N.I. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței sub aspectul

încadrării juridice dată faptelor și al individualizării judiciare a

pedepselor.

Curtea

de Apel Brașov, Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, prin decizia penală

nr. 109/AP din 18 octombrie 2011, a admis apelul declarat de Parchetul de pe

lângă Tribunalul Brașov împotriva sentinței penale nr. 168 din 11 mai 2011 a

Tribunalului Brașov, pe care a desființat-o sub aspectul neaplicării

dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008.

Rejudecând

cauza în aceste limite, în baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, a dispus

prelevarea de probe biologice de la inculpatul S.N.I., după rămânerea

definitivă a hotărârii de condamnare.

Au

fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate. A fost respins ca

nefondat apelul declarat de inculpatul S.N.I. împotriva aceleiași sentințe.

Împotriva

deciziei instanței de apel, a declarat recurs parchetul, solicitând casarea

hotărârilor, înlăturarea dispozițiilor privitoare la schimbarea încadrării

juridice și condamnarea inculpatului pentru faptele reținute în actul de

sesizare, cu aplicarea prevederilor art. 320

1

C. proc. pen.,

judecata având loc în baza recunoașterii faptelor din rechizitoriu. Urmare

reducerii limitelor de pedeapsă, a solicitat orientarea pedepsei către maximul

rezultat din aplicarea acestor dispoziții, raportat la faptul că inculpatul are

antecedente penale, avea ca obișnuință furtul din locuințe și a mai săvârșit

furturi chiar din locuința părții vătămate.

Procurorul

a invocat și un motiv de nelegalitate, privind omisiunea interzicerii

drepturilor inculpatului raportat la încadrarea juridică dată faptelor.

Examinând

recursul declarat de parchet, înalta Curte constată că este parțial fondat,

pentru următoarele considerente:

Din

examinarea lucrărilor și probelor dosarului, înalta Curte constată că

instanțele au dat o încadrare juridică greșită faptelor reținute în sarcina

inculpatului, acestea fiind în mod corect reținute prin actul de sesizare a

instanței.

În

fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că, în noaptea de 24 noiembrie 2010 a

pătruns prin escaladare în curtea locuinței aparținând familiei D., a luat din

cui cheia de la poarta mică pentru acces persoane, a descuiat-o, apoi a intrat

în garajul situat la parterul casei, care nu avea ușa de acces încuiată. După

aceea a pătruns într-o încăpere din partea dreaptă, unde a fost observat de

partea vătămată D. A., care dormea acolo. Inculpatul a fugit apoi în stradă,

fiind urmărit de partea vătămată D. A., iar în momentul în care aceasta l-a

ajuns, pentru a-și asigura scăparea, inculpatul a lovit-o pe partea vătămată de

mai multe ori cu un briceag, în zona toracelui, abdomenului, axilei și a unui

braț, cauzându-i leziuni ce i-au pus viața în primejdie.

La

infracțiunea de tâlhărie există tentativă atunci când, după ce acțiunea

principală, de furt, a fost întreruptă, făptuitorul recurge la violențe pentru

a-și asigura scăparea, indiferent dacă acestea și-au atins sau nu scopul.

Din

analiza materialului probator rezultă că, după ce a fost surprins de partea

vătămată, încercând să fure din locuința acestuia, inculpatul a fugit, iar pentru

a-și asigura scăparea, a exercitat violențe asupra părții vătămate D. A., prin

lovirea acestuia cu briceagul într-o zonă vitală a organismului, punându-i

viața în pericol.

În

raport de situația de fapt, respectiv din modul de comitere a faptelor, se constată

că în cauză este incidență agravanta prevăzută de art. 175 lit. i) C. pen.,

întrucât sunt întrunite prevederile art. 152 C. pen., fapta comisă de inculpat

fiind săvârșită în loc public.

Din

probele administrate rezultă că tentativa la omor a fost săvârșită de inculpat

pe stradă, în locul unde a fost ajuns din urmă de partea vătămată.

Dat

fiind că tentativa de omor s-a realizat și în condițiile împrejurării

agravante, decurgând din scopul cu care a comis-o inculpatul, de a ascunde

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, instanțele trebuiau să țină seama de toate

împrejurările concrete în contextul cărora a săvârșit fapta inculpatul și să

constate că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1)-175 lit. i) - art. 176 lit.

d) C. pen. în concurs real cu tentativa la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută

de art. 20 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

)

lit. b) C. pen. Recursul parchetului este fondat și în ce privește omisiunea

instanței de a aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor.

Raportat la natura si gravitatea infracțiunilor săvârșite,

împrejurările și modalitatea de comitere a acestora, se impunea și aplicarea

pedepsei complementare a interzicerii drepturilor inculpatului.

În ce privește solicitarea parchetului de aplicare a

dispozițiilor prevăzute de art. 320

1

C. proc. pen., inculpatul

recunoscând săvârșirea faptelor descrise în rechizitoriu, se constată că,

raportat la încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului,

respectiv pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață, alături de

pedeapsa închisorii, nu sunt incidente prevederile acestei proceduri

simplificate. Însă, se constată că atitudinea inculpatului, de recunoaștere a

faptelor săvârșite și de colaborare cu organele judiciare, a fost în mod corect

valorificată de instanțe, prin reținerea în favoarea inculpatului a

circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen. și

aplicarea unor pedepse într-un cuantum sub minimul special prevăzut de lege.

Pentru aceste considerente, urmează să fie admis recursul declarat de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 109/AP din 18

octombrie 2011 a Curții de Apel Brașov, Secția Penală și pentru Cauze cu

Minori, privind pe intimatul inculpat S.N.I.

Se

va casa în parte decizia atacată și sentința penală nr. 168/S din 11 mai 2011 a

Tribunalului Brașov și, rejudecând, se va descontopi pedeapsa rezultantă de 7

ani și 10 luni închisoare în pedepsele componente de 7 ani și 10 luni

închisoare, 3 ani și 10 luni închisoare, 4 ani și 10 luni închisoare și 1 an și

11 luni închisoare.

În

baza art. 334 C. proc. pen., va fi schimbată încadrarea juridică din

infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1)-175 lit. i) C.

pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 20

raportat la art. 174 alin. (1)-175 lit. i) - art. 176 lit. d) C. pen. cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., texte în baza cărora va fi condamnat

inculpatul S.N.I. cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 alin. (2) C. pen., la

o pedeapsă de 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen.

În

temeiul art. 83 C. pen., va fi revocată suspendarea condiționată a executării

pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981

din 15 octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și se va dispune executarea în

întregime a acestei pedepse, alături de pedeapsa principală de 6 ani închisoare

aplicată prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul să execute în final o

pedeapsă de 7 ani și 10 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen.

În

temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. se vor

contopi pedepsele aplicate prin prezenta decizie cu pedepsele de 3 ani și 10

luni închisoare, 4 ani și 10 luni închisoare și 1 an și 11 luni închisoare,

urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 10 luni

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a ll-a, b) C. pen.

În

temeiul art. 71 C. pen., se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

Vor

fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Constată

că inculpatul este arestat în altă cauză.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 lei,

se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei

penale nr. 109/AP din 18 octombrie 2011 a Curții de Apel Brașov, Secția Penală

și pentru Cauze cu Minori, privind pe intimatul inculpat S.N.I.

Casează

în parte decizia atacată și sentința penală nr. 168/S din 11 mai 2011 a

Tribunalului Brașov și, rejudecând, descontopește pedeapsa rezultantă de 7 ani

și 10 luni închisoare în pedepsele componente de 7 ani și 10 luni închisoare, 3

ani și 10 luni închisoare, 4 ani și 10 luni închisoare și 1 an și 11 luni

închisoare.

În

baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică din infracțiunea

prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1)-175 lit. i) C. pen. cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat

la art. 174 alin. (1)-175 lit. i) - art. 176 lit. d) C. pen. cu aplicarea art.

37 lit. a) C. pen., texte în baza cărora condamnă pe inculpatul S.N.I. cu

aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 alin. (2) C. pen., la o pedeapsă de 6 ani

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a ll-a, b) C. pen.

În

temeiul art. 83 C. pen., revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei

de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1981 din 15

octombrie 2010 a Judecătoriei Brașov și dispune executarea în întregime a

acestei pedepse, alături de pedeapsa principală de 6 ani închisoare aplicată

prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 7

ani și 10 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) și

art. 35 C. pen. contopește pedepsele aplicate prin prezenta decizie cu pedepsele

de 3 ani și 10 luni închisoare, 4 ani și 10 luni închisoare și 1 an și 11 luni

închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani și

10 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a ll-a, b) C. pen.

În

temeiul art. 71 C. pen. interzice inculpatului drepturile

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit.

b) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor

atacate.

Constată că inculpatul este arestat în altă

cauză.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 lei,

se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26 aprilie

2012.