ÎCCJ, decizie (scj.ro #82744)

Recurs. Cerere de intervenție formulată de o organizație neguvernamentală, în baza O.G. nr. 137/2000 Potrivit art.21 și art.22 din O.G. nr. 137/2000, organizațiile neguvernamentale, care au ca scop protecția drepturilor omului, pot avea calitate procesuală activă numai în cazul în care discriminarea se discută într-o judecată ce se desfășoară în condițiile art.21 din acest act normativ. Secția civilă, decizia nr.1328 din 2 aprilie 2002 Rejudecând cauza, Tribunalul Hunedoara, prin sentința nr.24 din 11 februarie 2000, a respins acțiunea reclamantului, a admis cererea reconvențională formulată de pârât și a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 15 iulie 1993 cu privire la un imobil din comuna Geoagiu.

Împotriva acestei sentințe, atât reclamantul, cât și pârâtul au formulat apel. Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia nr.169/A din 14 noiembrie 2000, a admis apelul reclamantului, a schimbat în parte sentința, în sensul că a admis acțiunea reclamantului, l-a obligat pe pârât să-i plătească acestuia suma de 11.843 USD sau echivalentul în lei la data executării și a menținut sechestrul asigurator aplicat prin încheierea din 10 septembrie 1996. Totodată, apelul pârâtului a fost anulat ca netimbrat. În contra acestei ultime hotărâri, pârâtul a declarat recurs. În recurs, a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului, invocând dispozițiile O.G.

nr.137/2000. Referitor la cererea formulată de Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului, Curtea apreciază că această organizație nu are calitate procesuală activă și, în consecință, nu poate formula cerere de intervenție în cauză. Astfel, din examinarea coroborată a dispozițiilor art.21 și art.22 din O.G. nr.137/2000, se constată că organizațiile neguvernamentale, care au ca scop protecția drepturilor omului, pot avea calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se discută într-o judecată, ce se poartă în condițiile art.21 din acest act normativ, ceea ce nu e cazul în speță, întrucât, din cuprinsul cererii de intervenție formulate, se constată că se fac referiri stricte la modul cum a fost soluționată cauza, la probatoriul administrat și felul în care a fost analizat de către instanță.

Față de cele de mai sus, cererea de intervenție va fi respinsă în principiu. Recursul declarat de pârâtul M.V. urmează a fi admis, în temeiul considerentelor ce succed. Potrivit prevederilor art.304 pct.7 C.proc.pen., casarea unei hotărâri se poate face atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină. Din examinarea conținutului deciziei pronunțate în apel, se constată că hotărârea de anulare ca netimbrat a apelului pârâtului M.V. nu a fost deloc motivată de instanță, în considerentele deciziei neregăsindu-se nici o referire la acest aspect. Ca atare, se impune casarea deciziei Curții de Apel Alba Iulia, și, pe cale de consecință, trimiterea cauzei, pentru ca instanța să rejudece ambele apeluri.