ȘANLI v. TÜRKİYE

Publicat la 18 decembrie 2023 SECȚIUNE Cererea nr. 32532/22 Ali ȘANLI împotriva Türkiye depusă la 21 iunie 2022 comunicată la 27 noiembrie 2023 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la art. 9 temporar din Legea nr. 2803 care a schimbat perioada de serviciu obligatoriu pentru ofițerii necomisari de la 10 De ani până la 15 ani. Acest lucru a determinat reclamantul, care deja și-a încheiat obligația de 10 ani ca ofițer necomisat de la Gendarmerie, să plătească o sumă și să fie privat de anumite privilegii pentru demisia timpurie din postul său. Reclamantul se plânge că datoria de a plăti suma în cauză și pierderea anumitor privilegii pentru a-și încheia implicarea în armată a fost încălcarea articolului 4 § 2 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. A fost obligată reclamantului, în temeiul legislației în vigoare, să rămână în armată pentru perioada prevăzută la art. 9 temporar din Legea nr. 2803 sau, dacă dorește să demisioneze, să plătească compensații constituie o muncă forțată sau obligatorie în sensul articolului 4 § 2 din Convenție (a se vedea Chitos c. Grecia , nr. 51637/12, § 88, CEDH 2015 (extracte)? A existat un caz de urgență sau calamitate care a amenința viața sau bunăstarea comunității în sensul art. 4 § 3 litera (c) din Convenție, în momentul intrării în vigoare a art. 9 temporar din Legea nr. 2803? A existat vreo interferență cu bucurarea pașnică a bunurilor proprii, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție?

Published on 18 December 2023

SECOND SECTION

Application no.

32532/22

Ali ȘANLI

against Türkiye

lodged on 21 June 2022

communicated on 27 November 2023

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns Temporary Article 9 of Law no. 2803 that changed the mandatory service period for non-commissioned officers from 10

years to 15 years. This caused the applicant, who had already completed his mandatory 10 years as a non-commissioned officer at the Gendarmerie, to have to pay a sum and to be deprived of certain privileges for resigning early from his post.

The applicant complains that the duty to pay the sum in question and the loss of certain privileges for ending his engagement in the army was in breach of Article 4 § 2 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Did the obligation imposed upon the applicant, under the legislation in force, to remain in the army for the period prescribed in Temporary Article

9 of Law no. 2803 or, if he wished to resign, to pay compensation constitute forced or compulsory labour within the meaning of Article 4 § 2 of the Convention (see

Chitos v. Greece

, no. 51637/12, § 88, ECHR

2015 (extracts))?

2.

Was there a case of an emergency or calamity threatening the life or well-being of the community within the meaning of Article 4 § 3 (c) of the Convention, at the time of the entry into force of Temporary Article 9 of Law

no.

2803?

3.

Has there been an interference with the applicant’s peaceful enjoyment of his possessions, within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention?