ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.04.2019

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 915/2019

HOTĂRÂRE
19.04.2019
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 915/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 19 aprilie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Totodată, a respins recursurile declarate de recurenții-contestatori A. și B. împotriva sentinței civile nr. 675 din 29 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2010.1 și împotriva sentinței civile nr. 373 din 13 iunie 2018, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2010.1/a3, având ca obiect procedura insolvenței dosar Tribunal Bacău x/2010, în contradictoriu cu intimații C. S.P.R.L. - lichidator judiciar al S.C. D. S.R.L. Bacău și BEJ E., ca nefondate.

Pentru a pronunța această hotărâre, în ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale, Curtea de Apel Bacău a reținut că, potrivit textului art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională poate fi sesizată cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate a unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Totodată, a menționat că, potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, nu pot face obiectul excepției de neconstituționalitate prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Analizând îndeplinirea acestor condiții instanța a constatat că prevederile a căror neconstituționalitate se invocă sunt în vigoare (art. 41 - 46 din Legea nr. 85/2014) sau continuă să producă efecte juridice, în raport de dispozițiile art. 25 din C. proc. civ. și nu s-a pronunțat o decizie a Curții Constituționale prin care să se constate neconstituționalitatea acestor prevederi.

În ceea ce privește legătura cu soluționarea cauzei, instanța a reținut că această condiție nu este îndeplinită, întrucât motivele de recurs invocate, pe care instanța este ținută a le analiza, nu fac referire la aspectele invocate pe calea excepției de neconstituționalitate.

Prin urmare, Curtea de Apel Bacău a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 21 martie 2019, sub nr. x/2018.

Dispozițiile art. 102. din C. proc. civ. din 1865 menționează că termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură dacă legea nu dispune altfel.

În acest context, se constată că, în conformitate cu art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, hotărârea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale, poate fi atacată numai cu recurs, la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Potrivit art. 101 alin. (2) din C. proc. civ. din 1865, termenele fixate pe ore încep să curgă de la miezul nopții zilei următoare, alin. (5) al aceluiași articol stabilind că termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.

În același timp, cu excepția situațiilor în care legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei, nerespectarea termenului pentru exercitarea căii de atac atrage decăderea părții din exercițiul acestui drept, conform art. 103 din C. proc. civ. din 1865.

Din analiza actelor dosarului, în raport cu considerațiile teoretice anterior menționate, Înalta Curte constată că, deși termenul pentru exercitarea căii de atac se împlinea la 11 februarie 2019, declarația de recurs a fost formulată de recurenții A. și B. la data de 13 februarie 2019, fiind înregistrată, la aceeași dată, la Registratura Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, astfel cum rezultă din ștampila instanței aplicată pe document .

Având în vedere că recursul a fost declarat cu depășirea termenului imperativ de 24 de ore prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, precum și faptul că în cauză nu a fost invocată existența vreunei împiedicări datorate unei împrejurări mai presus de voința părților, Înalta Curte constată că în speță devin incidente dispozițiile art. 103 din din C. proc. civ. din 1865, care sancționează cu decăderea căile de atac exercitate cu nerespectarea termenelor legale, consecința fiind aceea a pierderii de către recurenți a dreptului de a le fi examinată pe fond calea de atac declarată.

Pentru aceste motive, văzând dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, în temeiul art. 137 alin. (1) raportat la art. 103 și art. 310 alin. (1) din C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte va admite excepția tardivității și va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de recurenții A. și B. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României din conținutul deciziei nr. 101/2019 din 08 februarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de recurenții A. și B. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României din conținutul deciziei nr. 101/2019 din 08 februarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-03-31
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2017/2022
încheierea din 09 octombrie 2020, Curtea de Apel Bacău, secția a II - a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de recuzare formulată de petentul D.. 3. Recursurile exercitate în cauză Pârâtul D. a declarat recurs îm
ÎCCJ 2008-12-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1979/2018
fiscal, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 1 pct. 1, 3, 4, 5, 7, 8, 9 C. proc. civ. 1865. În motivarea căii de atac B. nu a defalcat motivele căii de atac, în fapt solicitarea fiind de: 1. Admitere a recursului astfel cum a fost fo
ÎCCJ 2018-12-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4200/2018
aceeași instanță. Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, prin Decizia nr. 416 din 10 aprilie 2017 a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de A. împotriva Deciziei civile nr. 454/2017. Prin Decizia nr. 947 din 10 septemb
ÎCCJ 2020-10-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5495/2020
- Oficiul Național al Registrului Comerțului, ca inadmisibile - pronunțare instanță prin încheierea din 24 martie 2020. Cererea de recurs Împotriva încheierii de ședință din data de 22 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a
ÎCCJ 2018-02-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 521/2018
Decizia nr. 521/2018 După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1. Cererea de recurs; La data de 20 octombrie 2017, recurentul B. a formulat recurs împotriva încheierii din data de 18 octombrie 2017, pronunțată de Curtea
Sursă