ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 890/2019

HOTĂRÂRE

17.04.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 890/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 17 aprilie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. x/2018 și ulterior declinată prin sentința civilă nr. 571/04.02.2019 în favoarea Judecătoriei Timișoara, reclamanta Compania Națională Aeroporturi București S.A. a chemat în judecată pe pârâtele A. S.R.L. prin lichidator judiciar Servicii Reorganizare și Lichidare IPURL și B. S.A. prin administrator judiciar C. SPRL și a solicitat, în principal, obligarea acestora să mute provizoriu aeronava D., de pe poziția nr. 208, platforma 2, pe o altă poziție în perimetrul aeroportuar al Aeroportului International Henry Coandă pentru o perioadă de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, iar în subsidiar, să se permită reclamantei să mute provizoriu aeronava pe o altă poziție, pe cheltuiala pârâtelor, pentru o perioadă de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 997 și următoarele C. proc. civ.

Pârâta A. S.R.L. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea cererii, invocând în principal, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București și excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Prin sentința civilă nr. 571/04.02.2019 Judecătoria Sectorului 1 a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat soluționarea cauzei in favoarea Judecătoriei Timișoara, reținând în motivare că aeronava a cărei mutare provizorie se solicită este proprietatea pârâtei B. S.A., cu sediul în Timișoara.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara.

În soluționarea excepției necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, Judecătoria Timișoara a reținut că potrivit art. 107, alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar potrivit art. 112, alin. (1), cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia. (2) Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței competente pentru el, oricare dintre pârâți poate invoca necompetența. Conform art. 116, reclamantul are alegerea între mai mult instanțe deopotrivă de competente.

Instanța competentă să soluționeze cererea de ordonanță președințială este, potrivit art. 998, instanța competentă să se pronunțe în prima instanța asupra fondului dreptului.

Formulând prezenta cerere pe calea ordonanței președințiale, reclamanta a chemat în judecată pârâtele A. S.R.L., cu sediul in București, sector 1 și B. S.A., cu sediul în Timișoara și a solicitat să se dispună obligarea ambelor pârâte să mute provizoriu aeronava D., afirmând ca, prin adresa nr. x/06.08.2018 Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a comunicat ca B. S.A. este proprietarul aeronavei, iar A. S.R.L. este utilizatorul.

Instanța a reținut că în cazurile de competență teritorială alternativă, alegerea instanței aparține reclamantului, iar odată făcută, opțiunea acestuia nu poate fi contestată deoarece prin introducerea acțiunii s-a fixat în mod definitiv competența teritorială a instanței sesizate, care devine astfel exclusivă, coroborat cu faptul că din economia cauzei nu rezultă niciun element de natură a concluziona fără echivoc aplicabilitatea în cauză a art. 112 alin. (2) C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu și, făcând aplicarea art. 132, alin. (3) și art. 134 si art. 135, alin. (1) C. proc. civ., a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București - instanța sesizată de reclamant - și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Conform art. 112. C. proc. civ. alin. (1) cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia; în cazul în care printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali. 2) Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței competente pentru el, oricare dintre pârâți poate invoca necompetența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Potrivit art. 998. C. proc. civ. cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a arătat că prin adresa nr. x/6.08.2018 Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a comunicat că proprietarul aeronavei a cărei mutare se solicită este B. S.A. utilizatorul fiind A. S.R.L., motiv pentru care a formulat acțiunea în contradictoriu cu acestea.

Având în vedere existența raporturilor juridice cu cele două pârâte nu se poate reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 112 alin. (2) C. proc. civ.

În atare situație devine aplicabilă regula instituită prin art. 112 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată putând fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre pârâți.

Cum, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, rezultă că acestuia îi aparține decizia de învestire a oricăreia dintre instanțele competente teritorial.

În cauză, reclamanta a introdus acțiunea la Judecătoria Sectorului 1, instanță care este competentă alternativ să soluționeze cauza.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4), C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.