ÎCCJ, decizie (scj.ro #84659)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84659) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Trafic de droguri. Introducere în țară. Deținere și transport de
droguri. Concurs de infracțiuni. Confiscare
Fapta de a introduce în
țară și aceea de deținere și transport de droguri săvârșite de aceeași persoană
și constatate cu același prilej, la punctul de frontieră, constituie
infracțiuni distincte prevăzute în art. 2 și în art. 3 din Legea nr. 143/2000,
aflate în concurs, cea dintâi neabsorbind pe cea din urmă.
În cazul în care drogurile
au fost ascunse în caroseria autoturismului, acesta se confiscă în temeiul art.
17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Secția penală, decizia nr. 5596 din 2 decembrie 2003
Prin sentința penală nr. 253 din 30 iulie 2003 a Tribunalului
Giurgiu, inculpatul A.M. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de
deținere și transport de droguri de mare risc, fără drept, prevăzută în art. 2
alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și a tentativei la infracțiunea
de introducere în țară fără drept de droguri de mare risc prevăzută în art. 20
C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din aceeași lege.
În baza art. 117 C. pen. s-a dispus expulzarea inculpatului, iar
în temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a fost confiscat
autoturismul aparținând inculpatului.
Instanța a reținut că, la 3 aprilie 2003, inculpatul s-a
prezentat la Vama Giurgiu pentru a intra în România cu autoturismul. Cu ocazia
controlului vamal, în locașele portbagajului autoturismului
s-au găsit ascunse 8 pachete conținând cantitatea de 3,844 gr heroină.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr.
612 din 16 octombrie 2003, a respins apelul inculpatul.
Recursul declarat de inculpat, cu motivarea că instanțele
trebuiau să rețină în sarcina sa numai tentativa de a introduce droguri în
țară, nu și deținerea și transportul acestora, iar confiscarea autoturismului
nu se justifică, este nefondat.
Susținerea inculpatului potrivit căreia deținerea și transportul
de substanțe stupefiante nu constituie o infracțiune de sine stătătoare,
ci este o componentă a infracțiunii de introducere a drogului în țară,
fiind absorbită de dispozițiile din art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000, nu poate fi primită. Elementele constitutive ale celor două
infracțiuni, atât obiectul juridic cât și urmarea socialmente periculoasă,
precum și elementul material, acțiunea de realizare a infracțiunii, fiind
diferite, una nu este absorbită de cealaltă.
Nici critica privind măsura de siguranță a confiscării nu este
întemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,
bunul folosit la comiterea infracțiunilor privind traficul de stupefiante se
confiscă, astfel că măsura de siguranță a fost legal dispusă.
Pentru motivele menționate, recursul inculpatului a fost
respins.