ÎCCJ, decizie (scj.ro #85084)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85084) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Expert judiciar. Posibilitatea
de a efectua expertize tehnice judiciare numai în specialitatea în care a fost
atestat.
O.G
. nr.2/2000, art.14 alin.(1)
Potrivit prevederilor
art
. 14
alin. (1) din
O.G
.
nr
.
2/2000 experții tehnici judiciari pot efectua expertize judiciare numai în
specialitatea în care au fost atestați. Participarea unui expert tehnic
judiciar atestat în specialitatea „Agricultură”, în calitate de expert
consilier, la efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea
„Topografie, geodezie, cadastru” încalcă aceste dispoziții și constituie
abatere disciplinară. Legătura strânsă dintre cele două specialități nu
echivalează cu autorizarea legală de a desfășura activitatea de expert tehnic
judiciar în altă specialitate decât cea pentru care s-a primit atestarea
.
Î.C.C.J
., Secția de contencios administrativ și fiscal,
Decizia
nr
. 2999 din 20 septembrie 2006
Prin acțiunea înregistrată la 21 iulie 2005 și completată prin cererea depusă
la 26 septembrie 2005, reclamantul
D.C.Ș
. a solicitat
anularea deciziei de sancționare
nr
. 105/11 aprilie
2005 și a hotărârii
nr
. 477/BCETJ /1 iunie 2005 emise
de pârâtul Ministerul Justiției și obligarea pârâtului să-i comunice un răspuns
la petiția adresată la 10 mai 2005.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că are calitatea de expert tehnic
judiciar în specialitatea „Agricultură” din anul 1992 și pârâtul a decis
nelegal sancționarea sa cu suspendarea dreptului de a efectua expertize
judiciare pe o perioadă de 1 an pentru faptul că a participat în calitate de
expert consilier la efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea
„Topografie, geodezie-cadastru”. Reclamantul a considerat că sancțiunea
aplicată nu este justificată în condițiile în care există o legătură
indisolubilă între cele două specialități, iar pentru atestarea sa în
specialitatea „agricultură”, a promovat și teste de topografie.
Prin sentința
nr
. 86/F-C /21 noiembrie 2005 Curtea de
Apel Pitești – Secția comercială și de contencios administrativ a admis în
parte acțiunea, a anulat hotărârea
nr
. 477/BCETJ/1
iunie 2005 și decizia
nr
. 105/11 aprilie 2005, acte
emise de pârâtul Ministerul Justiției – Direcția pentru resurse umane și
relații cu Consiliul Superior al Magistraturii – Biroul Central pentru
expertize tehnice judiciare.
Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că atestarea calității de expert
tehnic în specialitatea „agricultură” impune și verificarea cunoștințelor de
calcul al suprafețelor, detașări sau parcelări de suprafețe, lucrări
topografice de dificultate redusă, cum sunt cele încuviințate de Judecătoria
Pitești în dosarul pentru care reclamantul a fost desemnat expert consilier al
uneia din părți.
Față de expertiza care a avut ca obiective măsurarea și delimitarea
suprafețelor de teren înscrise în acte, instanța de fond a apreciat că
reclamantul nu a depășit limitele competenței sale, reținând că lucrarea
efectuată nu a produs consecințe juridice și că alți experți agricoli au fost
desemnați să execute același fel de lucrări, datorită numărului redus de
experți topografi.
Cererea completatoare a fost respinsă de instanța de fond, cu motivarea că
pârâtul a comunicat reclamantului răspunsul la petiția din 10 mai 2005.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției,
solicitând modificarea hotărârii atacate în temeiul
art
.
304 pct.9 Cod procedură civilă și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Recurentul a susținut că hotărârea instanței de fond este rezultatul aplicării
greșite a dispozițiilor imperative cuprinse în
art
.
14 și
art
. 18 din
O.G
.
nr
. 2/2000, aprobată prin Legea
nr
.
156/2002, conform cărora experții tehnici judiciari pot efectua expertize
tehnice judiciare numai în specialitatea în care au fost atestați. Recurentul a
precizat că aceste prevederi legale se aplică și experților/consilierilor
recomandați/nominalizați de parte să participe la efectuarea expertizei.
Recursul este fondat.
Potrivit
art
. 14 alin. (1) și
art
.
18 din
O.G
nr
. 2/2000,
aprobată prin Legea
nr
. 156/2002, experții tehnici
judiciari pot efectua expertize judiciare numai în specialitatea în care au
fost atestați.
Aceste prevederi legale sunt aplicabile și experților recomandați de părți să
participe la efectuarea expertizei și reprezintă temeiul juridic al actelor
administrative de sancționare disciplinară a intimatului-reclamant, care a
participat în calitate de expert recomandat de parte la efectuarea unei
expertize tehnice în specialitatea „Topografie, geodezie-cadastru”, deși este
atestat în specialitatea „Agricultură”.
Instanța de fond a anulat greșit cele două acte administrative întocmite de
recurentul-pârât, considerând întemeiate apărările din acțiune, dar fără a avea
în vedere caracterul imperativ al reglementării susmenționate, precum și
caracterul personal al răspunderii disciplinare stabilită cu privire la modul
de exercitare a activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară.
Din acest punct de vedere, se impunea a fi respinse ca neîntemeiate susținerile
din acțiune privind desemnarea mai multor experți tehnici judiciari în
specialitatea „Agricultură” pentru efectuarea unor expertize în specialitatea
„Topografie, geodezie –cadastru” sau încuviințarea dată de instanță
intimatului-reclamant de a întocmi o asemenea lucrare, în calitate de expert
consilier al uneia din părțile în litigiu.
Nici una din situațiile de fapt expuse în acțiune nu constituie cauză de
exonerare de răspundere disciplinară, cu atât mai mult cu cât
intimatul-reclamant avea obligația să aducă la cunoștința părții și a instanței
de judecată că, față de reglementarea activității de expertiză tehnică
judiciară și extrajudiciară, nu avea abilitarea legală de a participa în
calitate de expert sau de consilier al părții la efectuarea unei expertize în
specialitatea „Topografie, geodezie-cadastru”.
De asemenea, instanța de fond a apreciat
eronat ca fiind întemeiată și relevantă în cauză apărarea intimatului-reclamant
privind legătura strânsă între cele două specialități de activități de
expertiză judiciară și extrajudiciară, dat fiind că, existența unei asemenea
legături nu echivalează cu autorizarea legală de a desfășura activitatea de
expert tehnic judiciar în altă specialitate decât cea pentru care s-a primit
atestarea.
În consecință, actele administrative întocmite de
recurentul-pârât sunt legale și sancțiunea disciplinară a fost corect aplicată
intimatului-reclamant, astfel încât se dovedește a fi
nefondată
cererea de anulare.
Acțiunea este
nefondată
și în privința cererii
completatoare, constatându-se că intimatul-reclamant a primit adresa
nr
. 432/BCETJ/13 mai 2005, prin care i s-a comunicat
răspunsul la petiția sa din 10 mai 2005.
Pentru considerentele expuse, Curtea a admis recursul, a casat hotărârea atacată
și pe fond, a respins acțiunea formulată de reclamantul
D.C.Ș
.
ca
nefondată
.