ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 915/2017

Decizia nr. 915/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției - Serviciul Profesii Juridice Conexe, a solicitat obligarea pârâtului să-i recunoască calitatea de expert tehnic judiciar în specialitatea cadastru - topografie - geodezie fără să mai susțină un nou examen sau interviu.

Prin Sentința nr. 289 din 23 iunie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul A. și a obligat pârâtul Ministerul Justiției - Serviciul Profesii Juridice Conexe să emită decizie prin care să fie reînscris reclamantul în tabelul nominal al experților tehnici judiciari - specializarea "Topografie, cadastru și geodezie", respingând petitul privind anularea Deciziei nr. 137 din 31 mai 2013.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că deși, dezincriminarea are ca efect încetarea tuturor consecințelor condamnării penale pronunțată în baza legii vechi, respectiv orice interdicții, decăderi sau incapacități, condamnatul fiind considerat "fără antecedente penale", pârâtul în mod nejustificat a refuzat să procedeze, în procedura administrativă la emiterea unui act administrativ prin care reclamantul să fie reînscris pe tabelul experților judiciari.

A mai arătat instanța, cum măsura radierii din evidență a experților tehnici judiciari se dispune, printre altele, în urma unei "condamnări definitive" pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei (art. 38 alin. (2) din O.U.G. nr. 2/2000), tot astfel, în situația în care sentința penală de condamnare nu mai există, fiind desființată definitiv (ca urmare a dezincriminării faptei art. 4 C. pen.) se impune ca și această măsură (dispusă pe baza condamnării penale definitive) să înceteze, nemaiavând suport legal.

Împotriva Sentinței nr. 289 din 23 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate, prin prisma motivelor de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.

În motivarea recursului declarat, recurentul a arătat că:

- în mod greșit instanța de fond a considerat că, urmare a desființării sentinței penale de condamnare a reclamantului, se impune ca măsura radierii acestuia din evidența experților tehnici judiciari să înceteze, întrucât, ca efect al dezincriminării faptei, condamnatul este considerat fără antecedente penale.

- efectul pentru viitor al dezincriminării constă în recunoașterea posibilității reclamantului de a redobândi calitatea de expert, fără reținerea antecedentelor care l-ar împiedica să obțină această calitate [art. 10 lit. f) din O.G. nr. 2/2000], redobândirea presupunând însă susținerea unui nou examen, în conformitate cu dispozițiile art. 7 din O.G. nr. 2/2000.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului, arătând că:

- Sentința civilă nr. 289 din 23 iunie 2015 a fost dată cu respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente în această cauză [art. 4 C. pen." Aplicarea legii penale de dezincriminare"; art. 1, 8 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004] și respectă O.G. nr. 2/2000, în sensul că îndeplinește condițiile impuse de art. 7, respectiv art. 10.

- dosarul profesional este complet, a dobândit calitatea de expert tehnic judiciar în această specialitate promovând examenul (tehnic și juridic) și nu are antecedente penale, deci nu mai există nici un fel de impediment ca să fie reînscris în tabelul nominal al experților tehnici judiciari specializarea "Topografie, cadastru și geodezie", situație de fapt și de drept reținută foarte corect de instanța de fond la pronunțarea Sentinței civile nr. 289 din 23 iunie 2015.

Raportul asupra admisibilității recursului, întocmit în cauză potrivit art. 493 alin. (2) - (3) C. proc. civ., a fost comunicat părților în baza încheierii din data de 29 septembrie 2016, conform alineatului (4) al aceluiași articol.

Prin încheierea din 08 decembrie 2016, completul de filtru a admis recursul în principiu și a fixat termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, în condiții de contradictorialitate, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoare:Intimatul-reclamant a investit instanța de contencios administrativ, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu o acțiune îndreptată împotriva Ministerului Justiției - Serviciul Profesii Juridice Conexe, solicitând obligarea pârâtului la recunoașterea calității sale de expert tehnic judiciar în specialitatea cadastru - tipografie-geodezie, fără susținerea unui nou examen sau interviu. Ulterior, și-a precizat acțiunea solicitând anularea Deciziei nr. 137 din 31 mai 2013 emisă de Ministerul Justiției.Prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat pârâtul să emită decizie prin care să fie reînscris reclamantul în tabelul nominal al experților tehnici judiciari-specializarea "Topografie, cadastru și geodezie", respingând capătul de cerere referitor la anularea Deciziei nr. 137 din 31 mai 2013.Pârâtul Ministerul Justiției a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.În cauza de față aceste motive sunt incidente, după cum vom arăta în continuare.Astfel, reclamantul A. a dobândit calitatea de expert tehnic judiciar la data de 03 iunie 1995, iar prin Sentința penală nr. 121 din 23 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/95/2012, definitivă prin Decizia penală nr. 1631 din 14 mai 2014 a Î.C.C.J. reclamantul a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 256 alin. (1) C. pen.Urmare a condamnării penale definitive, în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. (2) din O.G. nr. 2/2000, Ministerul Justiției a emis Decizia nr. 137 din 31 mai 2013 prin care reclamantul a fost radiat, din oficiu, din evidența experților tehnici judiciari, specializarea "topografie, cadastru și geodezie".Prin decizia penală definitivă nr. 727 din 09 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/95/2014 a fost admisă contestația, s-a desființat sentința, s-a admis contestația la executare, iar în baza art. 3 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 4 C. proc. pen. s-a constatat dezincriminată fapta pentru care a fost condamnat reclamantul.În aceste condiții, intimatul reclamant a solicitat Ministerului Justiției, la data de 16 octombrie 2014, să fie repus în situația anterioară condamnării penale, respectiv să fie reînscris în tabelul nominal al experților tehnici judiciari, iar ministerul i-a comunicat că solicitarea sa nu poate să fie soluționată favorabil. Înalta Curte constată că un refuz de soluționare a unei cereri, supus cenzurii instanței de contencios administrativ, presupune ca între petiționar și autoritatea căreia i se adresează cererea să existe un raport de drept administrativ, iar cererea să se refere la drepturi și obligații care să facă parte din obiectul unui astfel de raport juridic. Prin urmare, interpretând art. 2 alin. (1) lit. i), în corelație cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ce reglementează soluțiile pe care le poate pronunța instanța, se ajunge la concluzia că pe calea contenciosului administrativ poate fi supus controlului de legalitate refuzul rezolvării cererilor de emitere a unui act administrativ, de eliberare a unui certificat, adeverință sau alt înscris, de efectuare a unei operațiuni administrative sau de executare a unei obligații stabilite printr-un act administrativ favorabil reclamantului. Potrivit dispozițiilor art. 4 din Noul cod de procedură penală, "legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârii judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi". Or, din aceste dispoziții legale, rezultă că legea de dezincriminare are efecte numai pentru viitor, în sensul că încetează numai ceea ce urmează a se executa sau ceea ce a mai rămas de executat și nu echivalează cu o repunere a persoanei condamnate în situația anterioară hotărârii de condamnare.În cauza de față, pentru trecut există hotărârea judecătorească de condamnare, iar unul din efectele sale respectiv radierea reclamantului din evidențele experților tehnici judiciari s-a produs deja, astfel încât dezincriminarea faptei și desființarea sentinței de condamnare nu poate avea drept consecință recunoașterea calității intimatului reclamant de expert tehnic judiciar în specialitatea cadastru - tipografie-geodezie, fără susținerea unui nou examen sau interviu.Așa fiind, în mod corect a arătat Ministerul Justiției că efectul pentru viitor al dezincriminării constă în recunoașterea posibilității reclamantului de a redobândi calitatea de expert, fără reținerea antecedentelor penale care l-ar împiedica să obțină această calitate [art. 10 lit. f) din O.G. nr. 2/2000], redobândirea presupunând însă susținerea unui nou examen, în conformitate cu dispozițiile art. 7 din O.G. nr. 2/2000. 7.Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia. Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Ministerul Justiției - Serviciul Profesii Juridice Conexe împotriva Sentinței nr. 289 din 23 iunie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, va casa sentința recurată și rejudecând cauza, va respinge acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției - Serviciul Profesii Juridice Conexe, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Justiției - Serviciul Profesii Juridice Conexe împotriva Sentinței nr. 289 din 23 iunie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând cauza:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției - Serviciul Profesii Juridice Conexe, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 martie 2017.

Procesat de GGC - GV