ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1606/2019

Ședința publică din data de 3 octombrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, la data de 12.10.2018, sub dosar nr. x/2018, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., personal auxiliar de specialitate și personal conex în cadrul Judecătoriei Marghita, au solicitat în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE reîncadrarea, conform dispozițiilor Legii nr. 284/2010 începând cu data de 01.01.2011 și la stabilirea corectă a modului de calcul a drepturilor salariale lunare, obligarea pârâtei Curtea de Apel Oradea la emiterea deciziilor de reîncadrare, conform dispozițiilor Legii 284/2010, începând cu data de 01.01.2011, obligarea pârâților la plata diferențelor salariale aferente perioadei 01.01.2011 și până la pronunțarea sentinței actualizată cu rata inflației, și acordarea daunelor interese moratorii, respectiv dobânzi legale, obligarea pârâtului Ministerul Justiției la emiterea grilelor de salarizare în care să apară noul salariu de încadrare în care au fost incluse unele sporuri, precum și obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Justiției sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.

La data de 30.10.2018, la dosarul cauzei, s-a depus cerere de intervenție la cererea de chemare în judecată, formulată de N., grefier arhivar-personal auxiliar în cadrul Judecătoriei Marghita în perioada 10.07.2010- 31.07.2017 și O. grefier-personal auxiliar în cadrul Judecătoriei Marghita în perioada 16.07.2012- 01.09.2013, în prezent detașată la Tribunalul Argeș de la Judecătoria Curtea de Argeș, în baza art. 62 și urm. noul C. proc. civ., prin care au solicitat în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE reîncadrarea, conform dispozițiilor Legii nr. 284/2010 începând cu data de 01.01.2011 și la stabilirea corectă a modului de calcul a drepturilor salariale lunare, obligarea pârâtei Curtea de Apel Oradea la emiterea deciziilor de reîncadrare, conform dispozițiilor Legii 284/2010, începând cu data de 01.01.2011, obligarea pârâților la plata diferențelor salariale aferente perioadei 01.01.2011 și până la pronunțarea sentinței actualizată cu rata inflației, și acordarea daunelor interese moratorii, respectiv dobânzi legale, obligarea pârâtului Ministerul Justiției la emiterea grilelor de salarizare în care să apară noul salariu de încadrare în care au fost incluse unele sporuri, precum și obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Justiției sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.

În continuarea cererii de intervenție au fost reiterate motivele de fapt și de drept care au fost expuse în cererea de chemare în judecată.

Pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinarea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, la 12.11.2018, a invocat excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Bihor, având în vedere incidența art. 127 și a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate Curții de Apel Oradea, în acest sens fiind și Decizia Curții Constituționale nr. 290/2018 din 26 aprilie 2018 prin care s-a decis că "dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă".

Prin sentința civilă nr. 526/LM/2019 pronunțată 04.04.2019 de Tribunalul Bihor, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și în consecință, a fost declinată competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL BIHOR și CURTEA DE APEL ORADEA în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă și asigurări sociale.

În fundamentarea acestei sentințe, instanța a reținut, în esență, că reclamanții au calitatea de grefier-personal auxiliar de specialitate si conex in cadrul Judecatoriei Marghita și că, in temeiul art. 127 alin. (1) si 3 noul C. proc. civ., in limitele declarate constitutionale prin Decizia nr. 290/26.04.2018 pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei, se impune admiterea exceptiei necompetentei teritoriale a Tribunalului Bihor.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. dosar x/2018

La termenul de judecată din data de 20.05.2019, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a instanței.

Prin sentința civilă nr. 1249/2019 din 27 mai 2019, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Cluj, sectia Mixta si in consecinta: a declinat competenta de solutionare a cererii formulata de reclamantii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL BIHOR și CURTEA DE APEL ORADEA, în favoarea Tribunalului Bihor; a constatat ivit conflictul negativ de competenta si a dispus sesizarea Inaltei Curți de Casație si Justitie in vederea pronuntarii regulatorului de competenta.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, următoarele:

Prin acțiunea formulata de reclamanti se solicită reîncadrarea lor și stabilirea corectă a modului de calcul a drepturilor salariale lunare, cererea fiind initial introdusa la instanta competenta material si teritorial in raport de domiciliul si locul de munca al reclamantilor respectiv Tribunalul Bihor.

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 290/26.04.2018 s-a constatat ca dispozitiile art. 127 alin. (1) si 2 din C. proc. civ. sunt constitutionale in masura in care privesc si instanta de judecata, in calitate de reclamanta/parat.

Totodata s-a mai reținut că prevederea de la art. 127 C. proc. civ. a fost stabilita in interesul partii reclamante, iar intrucat aceasta parte (grefier- personal auxiliar de specialitate si conex) a inteles sa sesizeze Tribunalul Bihor cu solutionarea cererii sale, instanta nu avea posibilitatea sa invoce din oficiu exceptia de necompetenta teritoriala cu consecinta declinarii competentei de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Cluj, cu atat mai mult cu cat nu se poate justifica vreun criteriu obiectiv pentru care judecatorul sesizat cu solutionarea cererii alege dintre tribunalele din circumscriptia uneia dintre Curtile de Apel invecinate, un tribunal anume si nu altul.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

În speță, Înalta Curte constată că prezentul litigiu vizează un conflict de muncă, declanșat de către reclamanți ce au calitatea de personal auxiliar de specialitate și conex în cadrul Judecătoriei Marghita și că, în cauza de față, pârât este atât Tribunalul Bihor, cât și Curtea de Apel Alba Oradea.

Totodată, constată că, pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinarea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, la 12.11.2018, a invocat excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Bihor, având în vedere incidența art. 127 C. proc. civ. și Decizia Curții Constituționale nr. 290/2018 din 26 aprilie 2018.

În acest context, Înalta Curte constată că art. 127 alin. (1), (2) și 3 C. proc. civ. este norma aplicabilă în stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze acțiunea reclamanților, incidența acestui text de lege fiind atrasă de calitatea acestora de personal auxiliar de specialitate și conex ce-și desfășoară activitatea în cadrul Judecătoriei Marghita, precum și de calitatea de pârât a Tribunalului Bihor.

Art. 127 din C. proc. civ. este o normă specială de competență care se aplică atunci când reclamantul este o persoană care își desfășoară activitatea în justiție, ca judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier și care impune, atunci când acțiunea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea, să sesizeze una din instanțele judecătorești de același grad, aflată în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 638 din 23 iulie 2018, a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. și s-a constatat că sintagma "de competența instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., precum și sintagma "care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. sunt neconstituționale, încălcând principiul imparțialității justiției cuprins în art. 124 alin. (2) și, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție.

Conform celor statuate de Curtea Constituțională, noțiunea de "instanță la care își desfășoară activitatea" prevăzută de textul legal enunțat trebuie interpretată în sens larg, cu privire la toate ciclurile procesuale ale judecății.

Astfel, în speță, calitatea reclamanților atrage aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., indiferent de instanța pe lângă care își desfășoară activitatea, în măsura în care aceasta aparține circumscripției curții de apel din a cărei rază teritorială face parte și instanța căreia i-ar reveni, în mod obișnuit, competența soluționării în fond a cererii, respectiv Tribunalul Bihor.

Scopul edictării art. 127 C. proc. civ. este acela de a asigura imparțialitatea instanței. Prin acest text legal sunt nominalizați, fără nicio distincție, subiecții pe care legiuitorul a înțeles să îi plaseze în sfera de aplicare a acestei norme juridice, făcând referire la judecători, procurori, asistenți judiciari sau grefieri, indiferent de tipul instanțelor la care aceștia funcționează, instanțe judecătorești ori parchete, instanțe/parchete civile ori militare.

Trebuie reținut că prin decizia Curții Constituționale s-a constatat că dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată, în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

În considerentele acestei decizii (paragraful 49), Curtea a reținut că, în urma constatării neconstituționalității sintagmelor menționate la paragraful 46, noua formulă a textului art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. se bucură în continuare de prezumția de constituționalitate, permitând, în mod rezonabil, calificarea noțiunii de judecător ca fiind una sui generis, aceasta cuprinzând atât judecătorul - stricto sensu, cât și instanța de judecată - lato sensu.

De asemenea, prin aceeași decizie Curtea Constituțională a mai reținut că noțiunea de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. își găsește un sens constituțional numai în măsura în care aceasta vizează și instanța de judecată, astfel încât competența facultativă urmează a se aplica și în ipoteza în care instanța de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz (paragraful 51).

În raport de aceste aspecte se reține faptul că dispozițiile legale prevăzute de art. 127 din C. proc. civ. au un caracter imperativ și obligă reclamantul având calitatea de grefier și care funcționează în cadrul instanței competente să soluționeze cauza să sesizeze una dintre instanțele de același grad din raza unei curți de apel învecinate. De asemenea, luând în considerare decizia Curții Constituționale nr. 290/2018, atunci când cererea este formulată împotriva unei instanțe, reclamantul are posibilitatea de a sesiza una dintre instanțele de același grad din raza unei curți de apel învecinate.

Pornind de la statuările cu caracter obligatoriu cuprinse în decizia Curții Constituționale anterior evocată, Înalta Curte constată că una dintre instanțele de judecată aflate în conflict negativ de competență, respectiv Tribunalul Bihor, are calitatea de pârât în cauză.

Având în vedere că noțiunea de judecator la care se referă textul art. 127 C. proc. civ. vizează atât judecătorul - stricto sensu, cât și instanța de judecată - lato sensu, calitatea de parte în proces a Tribunalului Bihor determină incidența textului de lege care reglementează competența facultativă.

În aceste condiții, competența de soluționare a cauzei revine uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi competentă, potrivit legii.

De vreme ce Curtea de Apel Cluj, în circumscripția căreia se află Tribunalul Cluj, este una dintre curțile de apel aflate în vecinătatea Curții de Apel Oradea, în circumscripția căreia se află Tribunalul Bihor, rezultă că Tribunalul Cluj este competent teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., raportat la art. 135 alin. (4) din același cod și cu respectarea deciziei nr. 290 din 26 aprilie 2018 a Curții Constituționale, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2019.