ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1597/2019

Ședința publică din data de 3 octombrie 2019

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată de Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și precizata la termenul de judecata din 12.01.2012, s-a solicitat obligarea solidară a pârâților Regia Autonoma Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea, la plata drepturilor salariale reprezentând: sporul de aviație pe lunile august- decembrie 2009 inclusiv; diferența de 25 % la salariu prin diminuarea nelegală pe lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2010 și anul 2011 până în prezent; contravaloarea tichetelor de masă, începând cu luna aprilie 2009 până în prezent; indemnizație de negociere pentru Comisia de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea pe anul 2010; premiile acordate din fondul de premiere calculat într-o proporție de minim 2 % din fondul de salarii realizat lunar și cumulat pe anul 2010 și 2011; premiul anual pe 2010 și 2011; prima de vacanță pentru 2011; prima de Ziua Aviației de 200 RON/salariat pe anii 2010 și 2011; a solicitat de asemenea ca aceste drepturi sa fie actualizate cu rata inflației la data plății efective precum și obligarea pârâtului Consiliul Județean Tulcea, în calitate de ordonator principal de credite, să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi.

Prin sentința civilă nr. 1408/22 februarie 2013, pronunțată în dosarul nr. x/2011, Tribunalul Tulcea a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean Tulcea, ca nefondată; a respins cererea formulată de pârâta R.A.AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA privind constatarea nulității prevederilor art. 4 alin. (2) din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate 2010-2011, ca nefondată; a respins excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la acordarea tichetelor de masă pentru perioada aprilie 2009- noiembrie 2010 și excepția prematurității referitoare la acordarea premiului anual pe anul 2011, ca nefondate.

De asemenea, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" și pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanți a diferențelor salariale reprezentând sporul de aviație pentru perioada august - decembrie 2009 și a diferențelor salariale reprezentând reducerea cu 25 % a salariilor reclamanților pentru perioada octombrie 2010 - mai 2012, în cuantumul stabilit pentru fiecare dintre reclamanți prin raportul de expertiză contabilă efectuat de exp. contabil A., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.

A obligat pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" și pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, să plătească fiecărui reclamant contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada aprilie 2009- martie 2012, contravaloarea premiului anual pe 2010 și 2011, contravaloarea primei de vacanță pentru anul 2011, contravaloarea primei de Ziua Aviației pentru anii 2010 și 2011 și contravaloarea premiilor din fondul de premiere calculat în proporție de 2 % din fondul de salarii realizat lunar și cumulat pentru anii 2010 și 2011, în cuantumul stabilit de exp. contabil A. în raportul de expertiză efectuat în cauză, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.

A obligat pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" și pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, să plătească în favoarea reclamanților B., C., D., E. și F. indemnizația de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2010, în cuantumul stabilit de expertiza contabilă efectuată în cauză, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.

A respins capătul de cerere privind plata tichetelor de masă pentru perioada aprilie - mai 2012, ca nefondat, precum și celelalte capete de cerere privind plata drepturilor bănești solicitate prin concluziile scrise, ca inadmisibile.

Au fost obligați pârâții să plătească în favoarea reclamanților suma de 6700 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Consiliul Județean Constanța și RA Aeroportul " Delta Dunării Tulcea.

Prin decizia civilă nr. 883/CM din 14.10.2013, pronunțată în dosarul nr. x/2011, Curtea de apel Constanța, secția I civilă a admis recursurile civile formulate de recurenta pârâtă REGIA AUTONOMĂ AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA și recurenta pârâtă CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA împotriva sentinței civile nr. 1408/22.02.2013; a modificat în parte sentința recurată în sensul că a respins cererea privind plata diferențelor salariale rezultate din reducerea cu 25% a salariului de bază aferent perioadelor octombrie și noiembrie 2010, precum și mai 2011 - mai 2012; a respins pretențiile privind sporul de aviație pentru perioada august - decembrie 2009.; a menținut restul dispozițiilor sentinței recurate; totodată, a obligat intimatul către recurenta RA Aeroportul Delta Dunării la 2000 RON cheltuieli de judecată.

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea, înregistrată sub nr. x/2009, reclamanții G., H., I., J., K., L., C., F., M., N., O., B., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., E., DD., EE., FF., D., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., reprezentați prin Sindicatul Liber al Regiei Autonome Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, au chemat în judecată Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea, solicitând obligarea în solidar a acestor pârâți, la plata drepturilor salariale reprezentând diferența de salariu, rezultată în urmă nerespectării Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Transporturi pe anii 2006-2007 și 2007-2008, actualizate în raport de rata inflației la data plății efective a acestora.

De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Județean Tulcea, în calitate de ordonator principal de credite, să aloce fondurile necesare achitării respectivelor drepturi bănești; s-a solicitat totodată obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.

Prin sentința civilă nr. 2863 din 12 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Tulcea, s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantei PP.; s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Județean Tulcea, ca nefondată; s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților, pentru perioada ianuarie- august 2006, ca nefondată; s-a respins excepția nulității parțiale a actului adițional nr. x la CCM la nivel de unitate pe anul 2008-2009, ca nefondată; s-a constatat nulitatea cererilor formulate de reclamanții XX. și YY.; s-a admis acțiunea formulată de reclamanții G., H., I., J., K., L., C., F., M., N., O., B., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., E., DD., EE., FF., D., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., - toți prin Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul "Delta Dunarii" Tulcea, în contradictoriu cu pârâții R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea; au fost obligați pârâții în solidar, la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând diferențe salariale, rezultate în urma nerespectării Contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2006-2007 și 2007-2008, cuvenite pentru perioada 01 ianuarie-31 decembrie 2007 și precizate în raportul de expertiză, respectiv în Anexa 9 coloana 4 din acesta și pentru perioada ianuarie - 30 septembrie 2008, precizate în Anexa 9, coloana 7 din raportul de expertiză contabilă, drepturi salariale actualizate până la data de 31 decembrie 2009, conform anexei 9, coloana 9 din raportul de expertiză; a obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamanți a sumelor rezultate din actualizarea cu indicele de inflație a diferențelor salariale prevăzute în Anexa 9, coloanele 4 și 7 din raportul de expertiză, începând cu data de 1 ianuarie 2010 și până la data plății lor efective; a obligat pârâta Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, la plata contribuțiilor de asigurări sociale, datorate de reclamanți, pentru diferențele salariale stabilite în anexa 9, coloanele 4 și 7 din raportul de expertiză contabilă; a obligat pârâta Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea să efectueze toate demersurile în vederea obținerii avizului de la ITM, pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite; a obligat pârâtul Consiliul Județean Tulcea, în calitate de ordonator principal de credite, să aloce sumele necesare achitării diferențelor salariale stabilite prin prezenta hotărâre; a obligat pârâții la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 4.345 RON, reprezentând onorariu expert.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Consiliul Județean Tulcea și R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea.

Prin decizia civilă nr. 125/CM/pronunțată la data de 21 martie 2011 Curtea de Apel Constanța a admis recursurile, a casat sentința recurată, trimițând cauza spre rejudecare la Tribunalul Tulcea.

La Tribunalul Tulcea s-a format dosarul nr. x/2009.

Prin sentința civilă nr. 3395/27.06.2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantei PP.; s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Județean Tulcea, ca nefondată; s-a respins excepția nulității parțiale a actului adițional nr. x la CCM la nivel de unitate pe anul 2008-2009, ca fiind tardiv formulată; s-a constatat nulitatea cererilor formulate de reclamanții XX. și YY.; s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții G., H., I., J., K., L., C., F., M., N., O., B., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., E., DD., EE., FF., D., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., - toți prin Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul "Delta Dunarii" Tulcea, în contradictoriu cu pârâții R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea; a fost obligată pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și pârâtul Consiliul Județean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanți a diferențelor salariale rezultate din aplicarea pentru anul 2007 a coeficienților de ierarhizare prevăzuți prin actul adițional la Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi pe anul 2007 și cuantificați prin anexa 1 A la răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză contabilă efectuat de expert ZZ., sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective; s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata către reclamanți a diferențelor salariale rezultate din aplicarea coeficienților de ierarhizare pentru anul 2008, ca nefondat; a fost obligată pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și pârâtul Consiliul Județean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanți a sporului de căutare și salvare pentru anul 2007 în cuantumul stabilit pentru fiecare dintre reclamanți prin anexa 1 A la răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză contabilă efectuat de expert ZZ., sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, cu excepția reclamanților: QQ., E., UU., LL., NN., W., RR., Y., pentru care acest capăt de cerere a fos respins, ca nefondat; a fost obligată pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și pârâtul Consiliul Județean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către toți reclamanții a sporului de căutare și salvare pentru anul 2008, în cuantumul stabilit pentru fiecare dintre reclamanți prin anexa 2 la raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză de expert contabil ZZ., sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective; a fost obligată pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și pârâtul Consiliul Județean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanți a sporului de deservire a unor instalații pentru anii 2007 și 2008 în cuantumul stabilit pentru fiecare dintre reclamanți prin anexele 1 și 2 la raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, cu excepția reclamantului E. pentru care acest capăt de cerere a fost respins ca nefondat; s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la acordarea sporului de tură pentru anii 2007 și 2008, ca nefondat; s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata către reclamanți a sporului de nocivitate pentru anii 2007 și 2008, ca nefondat; a fost obligată pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, la plata contribuțiilor de asigurări sociale, datorate de reclamanți, pentru diferențele salariale stabilite prin prezenta hotărâre; a fost obligată pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea să efectueze toate demersurile în vederea obținerii avizului de la ITM, pentru a se determina în ce măsură reclamanții își desfășoară sau nu activitatea în locuri de muncă cu condiții deosebite; au fost obligați pârâții la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 RON, reprezentând onorariu expert.

Împotriva acestei soluții au formulat recurs reclamanții și pârâtul Consiliul Județean Tulcea.

Prin decizia civilă nr. 833/CM din 26 noiembrie 2012, pronunțată în dosarul nr. x/2009, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a respins recursul formulat de recurentul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA împotriva sentinței civile nr. 3395 din data de 27 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr. x/2009, ca nefondat.

A admis recursul formulat de recurenții reclamanți G., H., I., J., K., L., C., F., M., N., O., B., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., E., DD., EE., FF., D., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW. - toți prin Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea împotriva sentinței civile nr. 3395 din data de 27 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr. x/2009, având ca obiect drepturi bănești.

A modificat în parte sentința în sensul că a obligat pârâții la plata drepturilor salariale aferente perioadei 01.01.2008 - 31.09.2008 cu luarea în considerare a unui salariu de bază în cuantum de 700 RON, precum și a sporurilor de tură, de nocivitate și salvare aferente aceleași perioade prin raportarea la acest salariu.; totodată, a menținut restul dispozițiilor sentinței și a obligat intimații la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5845 RON aferente fondului.

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea la data de 17 septembrie 2015 și înregistrată sub nr. x/2015, reclamantul Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, în numele membrilor săi de sindicat: AAA., T., K., H., BBB., FF., CCC., S., DD., EE., B., DDD., E., V., GG., HH., EEE., M., P., FFF., GGG., UU., F., II., D., MM., O., C.,NN., W., U., HHH., N., BB., CC., III., JJJ. (soție supraviețuitoare a defunctului RR.), Y., KKK., LLL. și MMM., a chemat în judecată pe pârâții Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea în calitate de ordonator principal de credite, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea, în solidar, a pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând:

- diferența la salariu prin diminuarea nelegală pe perioada 01.06.-01.09.2012 prin reducerea săptămânii de lucru de la 5 1a 4 zile pe săptămână cu reducerea corespunzătoare a salariului;

- diferența la salariu prin diminuarea nelegală pe perioada 02.02.-15.05.2014 prin reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămâna cu reducerea corespunzătoare a salariului;

- diferența la salariu prin diminuarea nelegală pe perioada 01.01.2015 până în prezent prin reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămâna cu reducerea corespunzătoare a salariului;

- diferența rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcție de salariul minim pe economie așa cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru perioada iulie - decembrie 2013=800;

- diferența rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcție de salariul minim pe economie așa cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru perioada ianuarie - iunie 2014= 850;

- diferența rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcție de salariul minim pe economie așa cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru perioada iulie - decembrie 2014=900;

- diferența rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcție de salariul minim pe economie așa cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru perioada ianuarie - iunie 2015= 975;

- diferența rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcție de salariul minim pe economie așa cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru perioada iulie - decembrie 2015= 1050;

- acordarea contravalorii tichetelor de masă începând cu luna septembrie 2012 până în prezent;

- acordarea premiilor acordate din fondul de premiere, calculat într-o proporție de minim 2% din fondul de salarii realizat lunar și cumulat;

- premiul anual, pe anul 2012;

- prima de vacanță, sumă echivalentă cu salariul de bază din luna precedentă plecării în concediu pe anul 2012, 2014 și 2015;

- prima de ziua aviației de 200 RON/salariat pe anul 2012, 2014, 2015 actualizate în raport de rata inflației la data plății efective a acestora;

- sporul de căutare salvare în cuantum de 10 % pentru personalul care participă la căutare salvare.

A mai solicitat reclamantul obligarea Regiei Autonome Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și a Unității Administrativ Teritorială - Consiliul Județean Tulcea la modificarea organigramei și angajarea de personal corespunzător cerințelor din Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului. De asemenea, obligarea Regiei Autonome Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea să asigure uniforme de serviciu, echipamente de protecție și echipamente de lucru, obligarea pârâtului Consiliul Județean Tulcea în calitate de ordonator principal de credite să aloce fondurile necesare achitării acestor drepturi și obligarea paraților la plata dobânzilor aferente sumelor rezultate, precum și indexarea acestora cu rata inflației până la data achitării efective a acestora.

A solicitat reclamantul obligarea pârâților și la plata cheltuielilor de judecată.

În ședința publică din data de 08.12.2015, reclamantul a precizat că solicită premiul anual pentru anii 2012 și 2013, iar sporul de căutare salvare îl solicită începând cu anul 2012 și până în prezent.

Prin sentința civilă nr. 1875 din 06 noiembrie 2017, Tribunalul Tulcea a luat act de renunțarea la judecată a reclamantelor H.-Bianca, BBB. și OOO.. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Județean Tulcea, ca nefondată. A respins excepția prematurității ca lipsită de obiect. A admis excepția prescripției dreptului la acțiune prevăzută de art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii și a respins capetele de cerere privind obligarea pârâților la plata diferențelor salariale rezultate ca urmare a diminuării timpului de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămână pentru perioada 01.06.2012 - 01.09.2012 și acordarea sporului de căutare salvare aferent perioadei 01.01.2012 - 16.09.2012, ca fiind prescrise. A admis excepția prescripției dreptului la acțiune prevăzută de art. 268 alin. (1) lit. e) din codul muncii și a respins capetele de cerere privind acordarea contravalorii tichetelor de masă, a premiului anual, a premiului acordat din fondul de premiere în procent de 2%, a primei de vacanță, aferente perioadei 01.01.2012 - 16.03.2015 și a primei de ziua aviației aferentă perioadei 2012 - 31.12.2014, ca fiind prescrise. A respins excepția prescripției dreptului la acțiune prevăzută de art. 268 alin. (1) lit. e) din codul muncii invocată pentru capătul de cerere privind acordarea sporului de căutare salvare pentru perioada ulterioară datei de 17.09.2012, ca nefondată. A admis în parte cererea promovată de reclamantul Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, în numele membrilor de sindicat AAA., T., K., FF., CCC., S., DD., EE., B., DDD., E., V., GG., HH., EEE., M., P., FFF., GGG., UU., F., II., D., MM., O., C., NN., W., U., HHH., N., BB., CC., III., JJJ. (soție supraviețuitoare a defunctului RR.), Y., KKK. și MMM., în contradictoriu cu pârâții Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanți a diferenței rezultată ca urmare a modificării indicelui 1 în funcție de salariul minim pe economie pentru perioada iulie 2013 - decembrie 2015, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanți a contravalorii tichetelor de masă aferentă perioadei 17.03.2015 - 08.04.2015, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanți a contravalorii primei de ziua aviației în cuantum de câte 200 RON fiecăruia aferentă anului 2015, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanții: T., FF., S., EE., DDD., GG., HH., F., II., D., MM., C., U. și MMM. a contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 17.09.2012 - 17.09.2015, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamanții: DD., B., E., V., M., P., FFF., GGG., UU., O., NN., W., JJJ. (soție supraviețuitoare a defunctului RR.) și Y. a contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 17.09.2012 - 31.12.2013, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective. A respins capătul de cerere formulat de către reclamanții: PPP., B., E., V., M., P., FFF., GGG., UU., O., NN., W., JJJ. (soție supraviețuitoare a defunctului RR.) și Y. privind acordarea contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 01.01.2014 - 17.09.2015, ca nefondat. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Consiliul Județean Tulcea, în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, la plata către reclamantul CCC. a contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 17.09.2012 - 31.12.2013 și 01.01.2015 - 17.09.2015, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective. A respins capătul de cerere formulat de către reclamantul CCC. privind acordarea contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 01.01.2014 - 31.12.2014, ca nefondat. A respins capătul de cerere formulat de către reclamanții: AAA., EEE., K., HHH., N., BB., CC., III. și KKK. privind acordarea contravalorii sporului de căutare salvare aferent perioadei 17.09.2012 - 17.09.2015, ca nefondat. A respins capătul de cerere privind modificarea organigramei și angajarea de personal, ca inadmisibil. A obligat pârâta R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea să asigure reclamanților uniforme de serviciu, echipamente de protecție și echipamente de muncă. A respins capătul de cerere formulat de JJJ. (soție supraviețuitoare a defunctului RR.) privind asigurarea uniformei de serviciu, a echipamentului de protecție și a echipamentului de muncă, ca nefondat. A respins capetele de cerere privind acordarea contravalorii tichetelor de masă, pentru perioada 09.04.2015 - 17.09.2015 și a primei de vacanță pentru perioada 17.03.2015 - 31.12.2015, ca nefondat. A respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata diferențelor salariale rezultate ca urmare a diminuării timpului de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămână pentru perioadele 02.02.2014 - 15.05.2014 și 01.01.2015 - 17.09.2015. În baza art. 453 alin. (2) C. proc. civ., a compensat în totalitate cheltuielile de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, atât reclamantul cât și pârâții.

Prin decizia civilă nr. 217/CM din 22 iunie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a respins ca nefondate apelurile declarate de apelantul reclamant SINDICATUL LIBER AL REGIEI AUTONOME AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA, în numele membrilor de sindicat AAA., T., K., H., BBB., FF., CCC., S., DD., EE., B., DDD., E., V., GG., HH., EEE., M., P., FFF., GGG., UU., F., II., D., MM., O., C., NN., W., U., HHH., N., BB., CC., III., JJJ. (soția supraviețuitoare a defunctului RR.), Y., KKK., LLL. și MMM., de apelanta pârâtă REGIA AUTONOMĂ AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA și de apelanta pârâtă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEȚUL TULCEA - PRIN CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA împotriva sentinței civile nr. 1875 din 06 noiembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. x/2015.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr. x/2016 din data de 26 septembrie 2016, reclamantul SINDICATUL LIBER AL R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA, în numele și pentru membrii săi H., BBB., T., QQQ., K., FF., CCC., S., B., DD., EE., DDD., E., QQ., GG., HH., RRR., M., FFF., P., SSS., KK., UU., II., TTT., D., MM., C., O., W., U., MMM., HHH., OO., WW., BB., CC., N., UUU., III., RR., Y., VVV., KKK., LL., WWW., XXX. și RRR., a chemat în judecată pe pârâții REGIA AUTONOMĂ AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA și CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se dispună obligarea în solidar a celor doi pârâți la plata drepturilor salariale reprezentând: diferența rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcție de salariul minim pe economie așa cum era prevăzut în contractul colectiv de muncă începând cu: 1 ianuarie 2016 = 1.050 și 1 mai 2016 = 1.250; diferența la salariu prin diminuarea nelegală a sporului de aviație (T.C.R. tehnicitate, complexitate, responsabilitate) de la 20 % la 15%; diferența la salariu prin eliminarea nelegală a sporului pentru deservirea unor instalații suplimentare din dotarea autovehiculelor, depozit carburanți, deservire aeronave 15 %; diferența la salariu prin eliminarea nelegală a sporului de fidelitate între 1-5 ani vechime 5%, între 5-10 ani vechime 10%, peste 10 ani vechime 15%; diferența la salariu prin diminuarea nelegală a sporului pentru condiții vătămătoare și periculoase de la 10% la 7%. Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Județean Tulcea în calitate de ordonator principal de credite să aloce fondurile necesare achitării acestor drepturi; obligarea pârâților la plata dobânzilor aferente sumelor rezultate, precum și indexarea acestora cu rata inflației până la data achitării efective a acestora, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 481/21.03.2018 pronunțată de Tribunalul Tulcea s-a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant în ceea ce îi privește pe reclamanții YYY. și RR. fiind respinsă acțiunea acestora ca atare; s-au respins excepțiile lipsei dovezii calității de reprezentant referitoare la reclamantul LL. și lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Județean Tulcea, ca nefondate.

A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamant, în numele și pentru membrii săi menționați în tabel, fiind obligată pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA și pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997 să plătească în favoarea reclamanților diferențele de drepturi salariale nete aferente perioadei ianuarie- octombrie 2016, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală până la data de 31.10.2016, așa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă - răspuns la obiecțiuni înregistrat la Tribunalul Tulcea la data de 12.02.2018, întocmit de expert ZZZ., după cum urmează: pentru reclamanta H.-BIANCA suma de 2200 RON; pentru reclamanta BBB. suma de 1248 RON; pentru reclamantul T. - 5655 RON; pentru reclamantul K. - 2875 RON; pentru reclamantul FF. - 5806 RON, pentru reclamantul CCC. - 3110 RON, pentru reclamantul S. - 5627 RON, pentru reclamantul B. - 4207 RON, pentru reclamantul DD. - 9220 RON, pentru reclamantul EE. - 5762 RON, pentru reclamantul DDD. - 3589 RON, pentru reclamantul E. - 4273 RON, pentru reclamanta QQ. - 2808 RON, pentru reclamantul GG. - 5699 RON, pentru reclamantul HH. - 5354 RON, pentru reclamantul AAAA. - 1532 RON, pentru reclamanta M. - 4722 RON, pentru reclamantul FFF. - 5007 RON, pentru reclamantul P. - 3201 RON, pentru reclamanta SSS. - 3469 RON, pentru reclamantul KK. - 4475 RON, pentru reclamantul UU. - 3616 RON, pentru reclamantul II. - 3932 RON, pentru reclamantul TTT. - 5308 RON, pentru reclamantul D. - 4677 RON, pentru reclamantul XXX. - 872 RON, pentru reclamantul MM. - 5130 RON, pentru reclamantul C. - 5240 RON, pentru reclamantul O. - 5544 RON, pentru reclamantul LL. - 2416 RON, pentru reclamantul W. - 4482 RON, pentru reclamantul U. - 6381 RON, pentru reclamantul MMM. - 6984 RON, pentru reclamanta HHH. - 1987 RON, pentru reclamanta WW. - 3207 RON, pentru reclamantul OO. - 4210 RON, pentru reclamanta BB. - 2382 RON, pentru reclamanta CC. - 1815 RON, pentru reclamanta N. - 2394 RON, pentru reclamanta UUU. - 2211 RON, pentru reclamanta III. - 1784 RON, pentru reclamantul WWW. - 995 RON, pentru reclamantul Y. - 2790 RON, pentru reclamanta KKK. - 1784 RON, pentru reclamanta OOO. - 1508 RON.

A fost obligată pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA și pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997 să plătească în favoarea reclamanților sumele nete acordate prin prezenta hotărâre actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală, începând cu data de 01.11.2016 și până la data plății efective.

S-a respins cererea de intervenție principală formulată de intervenienta BBBB., ca nefondată.

A fost obligată pârâta R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA și pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997 să plătească în favoarea reclamanților suma de 5500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

S-au respins restul pretențiilor reclamanților, ca nefondate.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel atât reclamantul Sindicatul Liber al R.A. Aeroportul " Delta Dunării" Tulcea, în numele și pentru membrii de sindicat indicați, cât și pârâții Regia Autonomă Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Tulcea prin Consiliul Județean Tulcea.

Prin decizia civilă nr. 130/CM din 10 aprilie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a respins apelurile formulate de apelantul reclamant Sindicatul Liber R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea și de apelanta pârâtă R.A.Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, ca nefondate; totodată, a admis apelul declarat de apelantul pârât U.A.T. Județul Tulcea - Consiliul Județean Tulcea; a schimbat în parte sentința apelată astfel că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean Tulcea; a respins acțiunea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Tulcea pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia și a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

Prin cererea de revizuire transmisă la data de 17 aprilie 2019 (conform plicului atașat la dosar) și înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2019, revizuentul a arătat că înțelege să formuleze cerere de revizuire a deciziei civile nr. 130/2019 pronunțată la 10.04.2019, în dosarul nr. x/2016, de către Curtea de Apel Constanta, secția I civilă, solicitând admiterea cererii de revizuire și anularea hotărârii, respectând principiul autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia.

După expunerea parcursului procesual al cauzei, revizuentul a considerat că decizia instanței de apel este eronată, aspect ce rezultă din faptul că drepturile salariale reprezintă totalitatea drepturilor bănești ce se cuvin ca urmare a muncii prestate într-o anumită perioadă (salariu realizat, sporuri, indemnizații, prime, concedii, concedii medicale, etc).

A susținut că în acord cu opinia sindicatului a fost și decizia civilă nr. 217/CM din 22 iunie 2018 a Curții de Apel Constanța pronunțată în Dosarul x/2015, care la pag. 54 din decizie a reținut: "Contrar celor afirmate de către R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea că în statele de plată depuse de către apelantă salariul de încadrare al fiecăruia dintre reclamanți este superior celui minim pe țară, aceasta nu face deloc vorbire de modalitatea de stabilire a salariilor de bază ale salariaților R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea."

Cu privire la diferența rezultată la salariu prin modificarea indicelui 1 în funcție de salariul minim pe economie, revizuentul a arătat că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 53 Codul Muncii, prin negocierea C. civ..M. la nivel de unitate și stabilirea modului de acordare a salariilor în cadrul R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea, părțile au căzut de comun acord asupra modului de stabilire a salariilor plecând de la salariul minim pe economie care a fost considerat indice 1 înmulțit cu coeficientul de ierarhizare corespunzător funcției pe care este încadrat salariatul, conform Anexei 2. Pentru stabilirea coeficientului de ierarhizare corespunzător funcției, salariatul era evaluat în condițiile legii și ale C. civ..M. în timpul negocierilor la stabilirea indicelui 1. Sindicatul a încercat în repetate rânduri stabilirea acestuia la o valoare mai mare decât salariul minim pe economie, lovindu-se de fiecare dată de refuzul angajatorului motivând baza legală, respectiv că nu poate mări mai mult decât este stabilit prin Hotărâre de Guvern, fapt neadevărat, a susținut revizuenta, întrucât la negociere drepturile prevăzute în lege sunt drepturi minimale. Or, s-a arătat, angajatorul nu poate aplica regulile numai după bunul lui plac. În condițiile în care angajatorul nu ar mai ține cont de regulile stabilite s-ar crea o discriminare față de cei care au fost supuși unor testări și verificări pentru a putea ajunge la un coeficient în raport de nivelul studiilor, funcția îndeplinită, cantitatea și calitatea muncii și condițiile de muncă, și noii angajați care ar beneficia de un salariu mai mare. Pe de altă parte, s-a mai susținut că părțile au căzut de comun acord ca în condițiile în care salariul minim nu suferă modificări, salariile să fie indexate cu rata inflației.

Revizuentul a mai susținut că potrivit C. civ., clauzele trebuie interpretate ținând seama, între altele, de împrejurările în care contractul a fost încheiat, de interpretarea dată anterior de părți. Contractul nu cuprinde decât lucrul asupra căruia părțile și-au propus a contracta, oricât de generali ar fi termenii folosiți.

Dacă părțile au stabilit ca salariul de încadrare reprezintă salariul în bani negociat si care nu poate fi mai mic decât valoarea coeficientului minim de ierarhizare corespunzător funcției pe care este încadrat salariatul (conform Anexei 2), angajatorul nu poate stabili un nou salariu după bunul plac. Așa cum s-a arătat coeficientul minim de ierarhizare corespunzător funcției este raportat la indicele 1, care este echivalentul "salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri"

S-a mai susținut că, este lesne de observat ca odată cu trecerea reală la negocierea CCM la nivel de unitate, începând din anul 2008 și până în prezent, Anexa privind coeficienții de ierarhizare nu a suferit nicio modificare, fiind modificată doar baza care era raportată la salariul minim pe economie sau salariul minim stabilit în contractele colective de munca la nivel superior.

Astfel că, alegațiile apărătoarei pârâte conform căreia nu există nicăieri în cuprinsul CCM vreo prevedere contractuală care să permită sau să oblige regia a modifica valoarea indicelui 1 de ierarhizare în funcție de salariul minim brut pe economie, nu pot fi luate în considerare.

Mai mult, revizuentul a susținut că în cazul aplicării doar la acei salariați care au salariul de bază mai mic decât salariul minim pe economie, fără a ține cont de principiul stabilirii salarizării în cadrul R.A. Aeroportul Delta Dunării Tulcea, se poate spune că este încălcat principiul "la muncă egală, salariu egal".

S-a mai susținut că principiul "la muncă egală, salariu egal între femei și bărbați" este strâns legat de principiul diferențierii salariilor între femei și bărbați în raport de nivelul studiilor, funcția îndeplinită, cantitatea și calitatea muncii, condițiile de muncă, în sensul că primul se poate valorifica numai în situația în care nu există o diferențiere între nivelul studiilor, fîincția îndeplinită, cantitatea și calitatea muncii, precum și condițiile de muncă.

Regulamentul de organizare și funcționare constituie temeiul elaborării statului de funcții și a fișei postului pentru fiecare loc de muncă, prin acesta stabilindu-se, în principal, organigrama unității, adică structura sa funcțională, compartimentele componente, atribuțiile acestora, raporturile dintre ele.

Față de dispozițiile art. 40 alin. (1) lit. b) din Codul muncii și art. 17 alin. (1) și (2) lit. d) din același Cod, orice modificare a salariului pe motiv că acesta trebuie modificat doar pentru aceia pentru care salariul de bază este mai mic decât salariul minim pe economie, fără a ține cont de principiile stabilite la nivelul regiei, este o încălcare a principiului "un salariu echitabil și o remunerație egală pentru o muncă de valoare egală".

Revizuentul a arătat că angajatorul și-a însușit punctul său de vedere prin aplicarea indicelui 1 în funcție de salariul minim pe economie, cu excepția perioadelor pentru care angajatorul a fost chemat în judecată.

Presupunând că nu s-ar mai aplica prevederile minimale prevăzute în CCM expirat, condiție în care s-ar încălca prevederile legale la care s-a făcut referire, tot ar trebui sa se aplice stabilirea salariului raportat la valoarea indicelui 1 de 1050 RON începând cu 1 iulie 2015, mai ales ca exista deja hotărârea judecătorească nr. 1875/2017, pronunțată în dosarul nr. x/2015 la data de 06.11.2017, definitivă prin decizia civilă nr. 217/CM din 22 iunie 2018 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2015.

Revizuentul a arătat că este dincolo de orice rațiune rezonabilă să fie acordat salariul ca urmare a modificării indicelui 1 în funcție de salariul minim pe economie pentru perioada iulie 2013- decembrie 2015 raportat la un salariu minim pe economie de 1.050 RON lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună, reprezentând 6,225 RON/oră, la 31 decembrie 2015, iar pentru anul 2016 să fie acordat salariul raportat la salariul minim pe economie de 850 RON lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2016, reprezentând 5,059 RON/oră.

Revizuentul a arătat în ceea ce privește admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean Tulcea faptul că acest pârât a fost chemat in instanță în calitatea sa de ordonator principal de credite în sensul prevăzut de art. 3 din H.G. nr. 398/1997, după care a evidențiat art. 10 care prevede că salarizarea personalului din regiile autonome care trec sub autoritatea consiliilor județene se face conform Hotărârii Guvernului nr. 523/1996 privind salarizarea personalului din regiile autonome aeroportuare care își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, competențele acestuia fiind preluate de consiliile județene.

S-a susținut că prin Hotărârea Consiliului Județean Tulcea nr. 103/07.2011, R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea i-a fost încredințat serviciul de interes economic general și că obligația de serviciu public se instituie până la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care Regia Autonoma Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea depășește pragul de 200.000 pasageri, dar nu mai târziu de 31.12.2024.

Așadar, a arătat revizuentul, în calitatea sa de autoritate tutelară Consiliul Județean Tulcea are obligația de a completa din transferuri de la bugetul județean veniturile regiei autonome aeroportuare aflate in subordinea sa.

In acest sens fiind pronunțate o serie de hotărâri, respectiv: decizia civilă nr. 833/CM din 26 noiembrie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă, in dosar nr. x/2009, decizia civilă nr. 883/CM din 14 octombrie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă, in dosar nr. x/2011, sentința civilă nr. 1875/2017 pronunțată la data de 06.11.2017 de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr. x/2015, definitivă prin decizia civilă nr. 217/CM din 22 iunie 2018 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2015.

Având în vedere că, exista deja cu putere de lucru judecat, hotărâri definitive cu privire la aceste aspecte, coroborând cu prevederile legal invocate, că instanța competentă sa se pronunțe asupra revizuirii întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii, neavând căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre, revizuenta a solicitat să se procedeze la anularea ultimei hotărâri, respectând principiul autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia, cu cheltuieli de judecată.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ.

La 1 octombrie 2019 intimata Unitatea Administrativ Teritorială Județul Tulcea prin Consiliul Județean Tulcea a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă; tot la 1 octombrie 2019, intimata R.A. Aeroportul "Delta Dunării" Tulcea a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca nefondată, cu cheltuieli de judecată; cele două întâmpinări fiind apreciate ca note scrise de instanță, în ședința publică din 3 octombrie 2019.

Analizând cererea de revizuire formulată în cauză, Înalta Curte urmează să o respingă pentru considerentele care succed:

Înalta Curte reține că, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri definitive, care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Conform art. 431 din C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, iar lucrul anterior judecat într-un alt litigiu poate fi opus de părțile acelui litigiu.

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac ce permite remedierea acelor greșeli comise în activitatea de judecată care se înscriu în cazurile punctuale și pentru motivele specifice admise de legiuitor, iar extinderea acestor cazuri și motive nu se înscriu în voința expresă și neîndoielnică a legiuitorului, îndepărtându-se de la principiul securității juridice întrucât deschide căi de desființare a hotărârilor judecătorești acolo unde legiuitorul nu a făcut-o.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, situație în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Condițiile anterior menționate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerințe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Or, în speță, se constată că hotărârile pretins potrivnice, deși au fost pronunțate în dosare diferite, nu au avut același obiect și, ca atare, contrarietatea hotărârilor poate fi analizată numai dacă sunt îndeplinite condițiile anterior menționate.

Trebuie menționat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă pretenția concretă a reclamantului dedusă judecății, iar pentru a exista identitate de obiect, este necesar ca obiectul din cea de-a doua acțiune să fie identic cu cel din prima acțiune.

Astfel, așa cum rezultă din cele evidențiate în precedent, litigiul dintre părți a purtat asupra unor cereri de chemare în judecată având obiecte diferite, în baza cărora se conturează elemente de fapt distincte în etapele succesiv avute în vedere de instanțele de judecată, astfel că nu poate fi reținută identitatea de obiect.

Contrar susținerilor revizuentului, în speță nu se poate reține contrarietatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ cerințele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., lipsa identității de obiect făcând de prisos analizarea celorlalte condiții impuse de evocatul text normativ.

Așa fiind, având în vedere lipsa de identitate cu privire la obiectul cererilor, constatând a nu fi întrunită condiția existenței triplei identități, în raport cu dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul SINDICATUL LIBER AL R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul SINDICATUL LIBER AL R.A. AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA împotriva deciziei civile nr. 130/CM din 10 aprilie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2019.