ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1495/2019

Ședința publică din data de 26 septembrie 2019

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 13 decembrie 2018, sub dosar nr. x/2018, revizuenta A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 3512 din 21 septembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin încheierea nr. 535 din 7 martie 2019 a trimis spre competentă soluționare, secției a II-a Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție cererea de revizuire formulată de revizuenta A., reținându-se incidența dispozițiilor art. 323 alin. (1) C. proc. civ.

Pe rolul secției a II-a Civile a Înaltei Curți, cererea de revizuire a fost înregistrată 15 martie 2019, sub dosar nr. x/2018.

Prin decizia nr. 3512 din 21 septembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 68/R din 12 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Prin decizia nr. 68/R din 12 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva încheierii civile nr. 698 din 29 aprilie 1998 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. x/1998 și a deciziei civile nr. 36 din 27 noiembrie 2017 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr. x/2017.

Prin încheierea nr. 698 din 29 aprilie 1998, irevocabilă, Curtea de Apel Cluj, secția Civilă a declinat competența pentru soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuenții A., B. și C. în favoarea Tribunalului Sălaj.

Prin decizia nr. 36 din 27 noiembrie 2017, irevocabilă, Tribunalul Sălaj a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 497 din 8 iulie 1998 pronunțată de Tribunalul Sălaj.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a Civilă prin decizia nr. 816 din 11 aprilie 2019 a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 3512 din 21 septembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a Civilă în dosarul nr. x/2018.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare A. fără a indica motivele de drept în susținerea acesteia.

Excepția inadmisibilității prezentei contestații în anulare este întemeiată pentru motivele ce se vor arăta:

În speță, se constată că, prin decizia nr. 816 de la 11 aprilie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 3512 din 21 septembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a Civilă în dosarul nr. x/2018.

Hotărârea contestată de către contestatoare, din punct de vedere procedural, deși are caracterul irevocabil impus de cerințele exprese ale dispozițiilor art. 317 și 318 C. proc. civ., nu îndeplinește cerințele aceluiași text de lege prevăzute în cea de-a doua teză, cu referire la motivele ce nu au putut fi invocate în apel sau recurs.

Intenția legiuitorului la redactarea acestui text de lege a vizat în mod categoric controlul judiciar, în calea de retractare, numai al hotărârilor supuse deja reformării.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 318 din C. proc. civ. ce fac trimitere expresă la hotărârile instanțelor de recurs.

Dacă s-ar admite ipoteza în care o hotărâre pronunțată în revizuire ar fi supusă unei noi contestații în anulare, în alte condiții decât cele prevăzute în art. 317 și 318 din C. proc. civ., situația în speță, soluțiile pronunțate sub aspect procedural ar leza grav principiul securității juridice, afectând drepturile procesuale ale celorlalți participanți la procesul civil.

Declararea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Așa fiind, în considerarea celor ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestația în anularea formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 816 din 11 aprilie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018.

Potrivit dispozițiilor art. 723 C. proc. civ. drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, în caz contrar partea răspunzând pentru prejudiciile materiale și morale cauzate și putând fi obligată și la plata unei amenzi judiciare. Formularea unei cereri judiciare nu trebuie să constituie o formă de încurajare a abuzului de drept. Această instituție trebuie să acorde posibilitatea părții de a beneficia de analizarea pretențiilor, formulate cu bună - credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.

Conform dispozițiilor art. 108 alin. (1) pct. 1, lit. a) C. proc. civ. instanța poate sancționa cu amendă judiciară de la 50 RON la 700 RON, "introducerea, cu rea-credință, a unor cereri (...), precum și exercitarea unei căi de atac vădit netemeinice".

Se reține că prezenta cale de atac - contestație în anulare a fost formulată împotriva unei decizii pronunțate în soluționarea unei cereri de revizuire, declarată împotriva unei decizii având ca obiect recursul formulat de parte împotriva unei încheieri prin care s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea unei alte instanțe.

În toate aceste căi de atac formulate succesiv de parte, soluțiile pronunțate de instanțe au vizat inadmisibilitatea, în raport de dispoziția legală ce prevede că încheierea prin care a fost admisă excepția de necompetență nu este supusă niciunei căi de atac (art. 132 alin. (3) C. proc. civ.).

Față de cele reținute se apreciază că demersul judiciar al contestatoarei nu respectă principiul bunei-credințe reglementat în art. 12 alin. (1) C. proc. civ., devenind incidentă dispoziția din alin. (2), teza finală a aceluiași text legal.

Pe cale de consecință, în considerarea dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ. Înalta Curte va aplica contestatoarei o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 816 din 11 aprilie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimații B., D. și C..

Dispune sancționarea contestatoarei A. cu amendă judiciară în sumă de 500 RON în temeiul art. 108

1

C. proc. civ.

Irevocabilă în ceea ce privește contestația în anulare.

Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare în ceea ce privește amenda judiciară.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2019.