ÎCCJ, decizie (scj.ro #84798)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84798) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Întâmpinare.
Lipsa comunicării în termen. Consecințe.
Comunicarea
întâmpinării în ședința publică de judecată îndreptățește reclamantul,
potrivit art. 96 din Codul de procedură civilă, să solicite acordarea unui
termen în vederea luării la cunoștință.
Respingerea
acestei solicitări de către instanța de judecată și punerea în discuția
părților la același termen a excepțiilor invocate de partea pârâtă prin
întâmpinare constituie o încălcare a dreptului la apărare, de natură a atrage
casarea soluției pronunțate.
Decizia 1003 din 24
februarie 2012
Prin
acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal la data de 24.09.2010, reclamantul CME a
chemat în judecată pe pârâtul Serviciul de Informații Externe solicitând
obligarea pârâtului să avizeze proiectul hotărârii de Guvern în cuprinsul
căruia a fost înregistrată cererea sa de acordare a cetățeniei române.
Pârâtul
a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția rămânerii fără obiect a
acțiunii față de împrejurarea că pe rolul Curții de Apel București – Secția a
VIII – a Contencios Administrativ și Fiscal s-a aflat dosarul nr.9059/2/2009 în
care reclamantul a solicitat sancționarea Ministerului Justiției pentru
neexecutarea hotărârii judecătorești nr.69/17.01.2005, cerere care a fost
respinsă ca neîntemeiată la 02.12.2009, irevocabilă prin renunțarea
reclamantului la judecata recursului declarat împotriva sentinței de respingere
a cererii.
De
asemenea, a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive, având în
vedere că nu are competența legală în re/analizarea cererii de acordare a
cetățeniei, ci această atribuție aparține Ministerului Justiției prin ANC.
Prin
sentința nr. 2218 din 22.03.2011 a Curții de Apel București s-a admis excepția
rămânerii fără obiect a acțiunii și s-a respins acțiunea formulată de reclamant
ca rămasă fără obiect.
Pentru
a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că
prin decizia civilă
nr.69/17.01.2005, Curtea de Apel București a admis recursul formulat de reclamant
împotriva încheierii din data de 25.09.2003 prin care Ministerul Justiției
–Comisia pentru probleme de cetățenie i-a respins cererea de acordare a
cetățeniei române, a anulat această încheiere și a obligat Ministerul Justiției
să emită o nouă încheiere, prin care să se constate îndeplinirea de către
reclamant a condițiilor prevăzute de Legea nr.21/1991.
Instanța
a reținut că pentru executarea acestei decizii, Comisia pentru cetățenie a
avizat pozitiv, la data de 15.03.2005, cererea reclamantului de acordare a
cetățeniei române, cerere care a fost inclusă pe un proiect de hotărâre de
Guvern, trimis spre avizare, conform art.7 din Regulamentul privind procedurile
la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de
acte normative spre aprobare.
Ca
urmare a observațiilor formulate, prin adresa nr.22208/ 14.11.2005 de către
SIE, s-a procedat la retragerea cererii privind proiectul de hotărâre de
Guvern.
Prin
adresa nr.5996/01.11.2007, Ministerul Justiției solicită SIE să-i comunice dacă
mai susține obiecțiunile formulate prin adresa nr.22208/14.11.2005, în sensul
neîndeplinirii de către reclamant a condițiilor prevăzute de art. 8 lit. b din
Legea nr.21/1991, iar prin adresa nr.28724/19.11.2007, SIE a comunicat faptul
că datele deținute de SIE la nivelul anului 2005 cu privire la reclamant nu mai
sunt de actualitate, astfel încât nu mai susține obiecțiunile referitoare la
acesta.
În
consecință, cererea reclamantului de acordare a cetățeniei române a fost
inclusă pe un nou proiect de hotărâre de Guvern, proiect transmis în copie spre
avizare și SIE, prin adresa nr.1217/ 29.01.2008.
Întrucât
prin adresa nr.23211/19.02.2008 SIE comunică faptul că nu are obiecții privind
solicitarea celor 6 persoane menționate în proiectul de hotărâre de acordare a
cetățeniei române, iar prin adresa nr.1217/19.11.2008 Ministerul Justiției îi
comunică, spre avizare, în original proiectul de hotărâre de Guvern privind
acordarea cetățeniei române unui număr de 4 persoane, printre care și
reclamantul, instanța a constatat că prin adresa nr.33/84 din 27.11.2008, SIE
a
trimis
Ministerului Justiției proiectul hotărârii sus menționate,
avizat.
Curtea
de apel a concluzionat că pârâtul a avizat proiectul hotărârii de Guvern care
cuprinde și cererea reclamantului de acordare a cetățeniei române, astfel încât
excepția rămânerii fără obiect a acțiunii a fost admisă, soluție în raport de
care instanța nu a mai analizat excepția lipsei calității procesuale pasive a
pârâtului.
Împotriva sentinței a formulat recurs reclamantul invocând
dispozițiile art. 304 pct.5,7 și 9 din Codul de procedură civilă, precum și
art. 304
1
Cod procedură civilă.
În esență,
recurentul combate hotărârea fondului sub următoarele aspecte:
Încălcarea
dreptului la apărare
În cuprinsul
acestui motiv, circumscris dispozițiilor art. 304 pct.5 Cod procedură civilă,
recurentul invocă:
- greșita
respingere a cererii formulate de avocatul său de a lua cunoștință de
întâmpinarea și de înscrisurile comunicate în ședință publică;
- lipsirea sa de
posibilitatea de a-și dovedi susținerile, în contextul respingerii
cererii de atașare a înscrisurilor administrate în dosarul nr. 9059/2/2009,
ulterioare datei de 27 noiembrie 2008;
-încălcarea
dispozițiilor art. 129 și art. 167 Cod procedură civilă.
Nemotivarea
sentinței
Potrivit
recurentului, sentința este nemotivată atât în cea ce privește soluția
pronunțată asupra probelor solicitate, din practicaua actului de procedură,
cât și în ceea ce privește excepția lipsei de obiect.
Recurentul mai
susține că instanța s-a limitat a prelua apărările pârâtului, fără a
examina motivele acțiunii din care rezultă că SIE și-a menținut refuzul
de a aviza proiectul de hotărâre de Guvern și în anul 2009.
Prin întâmpinare,
intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând
argumentele reținute de curtea de apel în motivele sentinței.
Intimatul a mai
arătat că din nici un înscris administrat în cauză nu rezultă că după data
de 19 decembrie 2008 ar fi refuzat, din nou, avizarea proiectului de
hotărâre de Guvern privind acordarea cetățeniei române.
Recursul este
fondat.
Argumente
de fapt și de drept relevante
Soluția primei
instanțe este criticabilă dintr-o dublă perspectivă ce relevă încălcarea
principiului dreptului la apărare, precum și a principiului rolului activ
al judecătorului.
Referitor la
principiul dreptului la apărare
Acțiunea
reclamantului, înregistrată la data de 24 septembrie 2010, a primit termen de judecată la data de 22 martie 2011.
Deși intimatul SIE
a formulat întâmpinare în termen legal, la data de 7 februarie 2011, la
dosarul cauzei nu există dovada că a fost comunicată reclamantului, conform
art.86 alin.(1) Cod procedură civilă.
În acest context,
comunicarea întâmpinării, precum și a înscrisurilor atașate, chiar în
ședința publică de judecată, la 22 martie 2011, îndreptățeau pe
apărătorul reclamantului, potrivit art. 96 din Codul de procedură civilă, să
solicite acordarea unui termen în vederea luării la cunoștință.
Respingând
această solicitare, practic, instanța de fond a golit de conținut dreptul la
apărare, punându-l pe apărătorul reclamantului în situația de a răspunde pe
loc la cele două excepții invocate prin întâmpinare, lipsa de obiect a
acțiunii și lipsa calității procesuale pasive a SIE.
Situația a fost
cu atât mai inechitabilă pentru reclamant cu cât instanța i-a respins
nemotivat și cererea de atașare a înscrisurilor depuse în probațiune în
dosarul nr. 9059/2/2009, deși a invocat persistența refuzului de avizare și
după momentul 27 noiembrie 2008.
Referitor la
rolul activ al judecătorului
Potrivit art. 129
alin.(5) din Codul de procedură care consacră principiul rolului activ al
judecătorului, acesta are îndatorirea de a stărui pentru clarificarea
situației de fapt în vederea stabilirii adevărului judiciar și aplicării
corecte a legii.
În cauza de față,
chiar din probatoriul sumar administrat, rezultau indicii în sprijinul
susținerilor reclamatului.
Astfel, din adresa
nr. 12201/DC/13 octombrie 2009 emisă de Ministerul Justiției (filele 41-42)
rezultă că la data de 19 decembrie 2008 Secretariatul General al Guvernului
a restituit proiectul de hotărâre „
cu mențiunea analizării oportunității
promovării acestuia, într-o viitoare ședință de Guvern
”. Din aceeași
adresă mai rezultă că „
la solicitarea Secretariatului General al
Guvernului, proiectul de hotărâre a fost retransmis instituțiilor avizatoare,
în vederea actualizării semnăturilor conducătorilor acestora. Ca urmare a
observațiilor formulate de una din instituțiile avizatoare cererea de
acordare a cetățeniei române a fost retrasă de pe proiectul de Hotărâre de
Guvern
”.
În acest context,
se impunea aprofundarea probatoriilor pentru a se lămuri dacă într-adevăr
SIE este instituția respectivă. Cât privește împrejurarea că „observațiile
formulate” constituie informații clasificate, aceasta nu reprezintă un
impediment pentru instanța de judecată care, dacă este cazul, le poate
verifica cu respectarea dispozițiilor Legii nr.182/2002 privind protecția
informațiilor clasificate.
Pentru
considerentele expuse, recursul a fost admis, sentința a fost casată iar
cauza a fost trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.