ÎCCJ, decizie (scj.ro #81922)

Indicație geografică. Persoană care are

calitatea de a solicita înregistrarea unui indicații geografice.

Cuprinsul pe materii

. Dreptul proprietății

intelectuale.Indicație

geografică. Înregistrarea unei indicații geografice. Asociație de

producători

Index

pe materii

: Dreptul

proprietății intelectuale ;

-

Indicații geografice ;

-

Dobândirea dreptului asupra indicațiilor

geografice

Legea nr. 84/1998 art. 23, art. 67, art. 68, art.

70;

H.G. nr.833/1998

Înregistrarea unei indicații

geografice se poate solicita numai de asociația de producători care

desfășoară o activitate de producție în zona

geografică, pentru produsele solicitate. În consecință, o

societate pe acțiuni cu capital integral de stat nu face parte din

categoria  asociațiilor de producători, pentru care Legea nr.

84/1998 îngăduie înregistarea indicațiilor geografice.

ICCJ Secția Civilă și de Proprietate

Intelectuală, decizia civilă nr. 258 din 16 ianuarie 2007

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București la

26.01.2004, reclamanta S.C. R.G. S.A.  a formulat o contestație

împotriva

înregistrării indicației geografice „Borsec”

(nr. depozit G/2002/00002/11.02.2002) făcută pentru clasa 32 de

către S. N. A. M. S.A. și s-a solicitat respingerea deciziei OSIM

1037/07.10.2003 și respingerea înregistrării indicației

geografice „Borsec”.

Tribunalul București - Secția a III-a

Civilă, prin sentința civilă nr.1027/2004, a respins

contestația, după ce printr-o încheiere din 15 septembrie 2004, a

respins excepția lipsei calității procesuale pasive a OSIM

și a introdus în cauză SNAM în calitate de solicitantă a

înregistrării indicației geografice, contestată de

reclamantă.

S-a constatat de instanța fondului că decizia

OSIM de respingere a opoziției la înregistrarea indicației geografice

este temeinică și legală.

S-a reținut că pârâta SNAM este producător

al apei minerale naționale de la sursă ca bun public și

zăcământ natural, care îi este dat spre administrare și

exploatare în areale geografice determinate prin acte normative (H.G. 695/1999,

H.G. 760/2001). S-a mai reținut că obiectul de activitate al pârâtei

este reglementat de anexa 1 la H.G. 786/1997 prin care această pârâtă

a fost înființată. Potrivit art.6 din anexă pârâta

efectuează activități de prospecțiune, exploatare și

dezvoltare și justificat a solicitat protecția și utilizarea

indicațiilor geografice „Borsec” și „Stânceni”.

Curtea de Apel București - Secția a IX-a

Civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, prin

decizia civilă 402/A/2005, a admis apelul reclamantei, a schimbat în tot

sentința și a admis contestația. A anulat decizia OSIM 1037/07

octombrie 2003. A fost admisă opoziția formulată de S.C. R. G.

S.A. și s-a respins cererea formulată de SNAM de înregistrare a

indicației geografice „Borsec” cu nr. de depozit G/2002/00002.

În considerentele sale, Curtea de apel a reținut

că SNAM a fost înființată prin H.G. nr.786!997, fiind o

societate comercială pe acțiuni, cu capital integral de stat, prin

reorganizarea R.A.A.M., cu un obiect de activitate delimitat prin art.6 din

anexa nr.7 la H.G. 786/1997.

Curtea a constatat din contractul de concesiune pentru

exploatare încheiat între A.N.R.M. și SNAM că aceasta din urmă

nu este titulara unei licențe exclusive de exploatare

(neprevăzându-se în mod expres acest lucru). În raport de caracterul

neexclusiv al unei atari licențe, s-a impus concluzia că și alte

persoane fizice sau juridice pot primi licențe de exploatare, fiind

perfect posibilă coexistența a două licențe neexclusive.

S-a mai reținut că potrivit obiectului său de activitate, pârâta

poate încheia contracte de asociere cu alte persoane, dacă asocierea este

destinată realizării scopului și obiectului său de

activitate.

S-a constatat că la respingerea opoziției nu

s-a verificat dacă pârâta s-a constituit într-o asociație de

producători și nici dacă eventualii asociați au

obținut permisiunea să utilizeze indicația geografică.

Instanța a reținut că nu s-a făcut dovada nici a

îndeplinirii condiției de calitate impusă de art.68 din Legea

nr.84/1998, nedepunându-se la dosar certificatul de sarcini cerut de Regula 38

alin.4 din H.G. 833/1999.

Împotriva acestei decizii intimata-pârâtă SNAM a declarat recurs.

În esență s-a criticat soluția Curții

de Apel pentru greșita apreciere că pârâta nu ar avea calitatea de

producător de ape minerale, această calitate rezultând în mod expres

din H.G.R. nr.1020/1999 și H.G.R. nr.760/2001, iar potrivit actului

normativ de înființare, H.G.R. 786/1997 obiectul său de activitate

este exploatarea și valorificarea substanțelor minerale utile din

zăcămintele încredințate spre administrare – recte apa

minerală – pe care o livrează spre îmbuteliere către S.C. R. G.

S.A.

S-a mai susținut că între părți

există un contract comercial de livrare a produsului apă

minerală naturală, pe baza unei activități de

producție întreprinse de pârâtă, cele două părți

aflându-se pe piețe concurențiale diferite, fără risc de

confuzie întrucât produsele au un regim juridic diferit și că în mod

greșit s-a apreciat necesară prezentarea caietului de sarcini,

față de împrejurarea că pârâta fiind o societate cu capital

integral de stat, cu caracter național, ea este asimilată unei

asociații de producători și în această situație nu mai

este necesară depunerea caietului de sarcini.

Înalta

Curte a respins recursul ca neînemeiat.

Reclamanta și-a fundamentat contestația prin

care a solicitat anularea deciziei OSIM 103 din 07 octombrie 2003 și în

consecință respingerea înregistrării indicației geografice

„Borsec” pe dispozițiile art.68 din Legea nr.84/1998 și art.23 alin.4

din Regula 38 (H.G. nr.833/1998), iar în drept pe neîndeplinirea

condițiilor legale pentru neemiterea înregistrărilor unei

indicații geografice. S-a justificat interesul reclamantei pe împrejurarea

că aceasta este deținătoarea mărcii valorice Borsec–Regina

apelor mineale, ca element figurativ.

Curtea de Apel București în mod întemeiat a

constatat că instanța de fond a făcut o greșită

apreciere a normelor de drept aplicabile la cazul dedus judecății,

prin respingerea contestației.

Instanța de apel a sesizat corect că

instanța de fond nu a analizat condițiile în care a fost

acordată înregistrarea indicației geografice, Tribunalul limitându-se

să concluzioneze că pârâta nu încalcă drepturile de marcă

ale reclamantei, întrucât regimul protecției juridice acordate de lege

măsurilor și, respectiv indicațiilor geografice, este diferit.

Art.68 din Legea nr.84/1998 este explicit în a defini calitatea solicitantului

înregistrării indicației geografice: „au calitatea de a solicita

Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) înregistrarea

unei indicații geografice

asociațiile de producători

care

desfășoară o activitate de producție în zona

geografică, pentru produsele indicate în cerere”.

Condițiile în care se acordă această

înregistrare, de către OSIM sunt detaliate în art.69 și 70 din

aceeași lege.

Formularul tip intitulat „Solicitare de înregistrare”, la

pct.2, „Solicitantul cerere de înregistrare” la punctele 21 și respectiv

2.2 se referă, conform dispoziției mai sus citate la asociația

de producători.

La această rubrică s-a trecut „SNAM Hot. de

Guvern privind înființarea nr.786/1997”.

Potrivit art.1 din H.G.R. 986/1997 „se

înființează Societatea Națională a Apelor Minerale S.A. –

SNAM S.A., societate comercială pe acțiuni, persoană

juridică română cu capital integral de stat, prin reorganizarea

Regiei Autonome a Apelor Minerale din România, care se desființează.

SNAM S.A. se organizează și

funcționează pe bază de gestiune economică și

autonomie financiară în conformitate cu dispozițiile legale în

vigoare și cu statutul societății”.

Conform art.2 din Statutul SNAM S.A., aceasta este

„persoană juridică română cu capital integral de stat, având

forma juridică de societate pe acțiuni”.

Ca

urmare pârâta este o persoană juridică și nu o asociație de

producători, eventual cu personalitate juridică și ca urmare ea

nu face parte din categoria solicitanților, pentru care Legea nr.84/1998

îngăduie înregistrarea indicațiilor geografice.

În mod corect s-a constatat de instanța de apel

că nu s-a făcut dovada că pârâta reprezintă o asociație,

astfel că decizia OSIM în mod neîntemeiat a acordat înregistrarea unei

persoane lipsită de calitate.

Analiza criteriilor de acordare a înregistrării

făcută de instanța de apel a constatat și alte lipsuri în

categoria condițiilor impuse pentru satisfacerea cererii, lipsuri în

raport de cerințele legale prevăzute atât de Legea nr.84/1998 cât

și a H.G. nr.833/1998 privind Regulamentul de aplicare al acestei legi.

Este de remarcat că aceste criterii se

analizează în raport de solicitant care trebuie să dovedească

îndeplinită condiția de calitate.

Cu privire la celelalate critici aduse deciziei

instanței de apel, Curtea a constatat că nu au relevanță în

raport de obiectul acțiunii deduse judecății.

Având în vedere cele de mai sus și împrejurarea

că în cauză nu s-a făcut dovada că sunt întrunite

exigențele prevăzute de pct. 9 a art. 304 Cod procedură

civilă, văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură,

recursul a fost respins ca nefondat.