ÎCCJ, decizie (scj.ro #153795)

Recurs în casație. Cazul prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. Limita minimă specială a pedepsei

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Recursul în casație

Indice alfabetic:

Drept procesual penal

-

recurs în casație

C. proc. pen.,

art. 438 alin. (1) pct. 12

În ipoteza în care instanța de apel a aplicat o pedeapsă inferioară limitei minime speciale prevăzute în norma de incriminare, în absența reținerii unei cauze de atenuare având ca efect reducerea pedepsei, este incident cazul de recurs în casație reglementat în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. Intervalul deosebit de lung de la data comiterii faptei, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și aplicarea directă a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu pot constitui temeiul pentru reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, în lipsa reținerii unei cauze de atenuare care determină această reducere, potrivit normelor penale.

I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 347/RC din 1 octombrie 2019

Prin sentința penală nr. 19 din 31 ianuarie 2018, pronunțată de Judecătoria Bălcești, în baza art. 233 - art. 234 alin. (1) lit. c) și lit. f) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la 6 ani închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. raportat la art. 12 din Legea nr. 187/2012, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 3 ani, iar în baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 12 din Legea nr. 187/2012, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat același inculpat la 9 luni închisoare.

În baza art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare.

În baza art. 38 alin. (1) coroborat cu art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale aplicate în pedeapsa cea mai grea, și anume de 6 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, și anume de 5 luni închisoare, rezultând astfel o pedeapsă de 6 ani și 5 luni închisoare, în condițiile art. 60 C. pen.

În baza art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale a închisorii sau considerarea acesteia ca executată, iar în baza art. 45 alin. (5) C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

Prin decizia nr. 1003/A din 12 noiembrie 2018 a Curții de Apel Pitești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost admis apelul declarat de inculpatul A.  împotriva sentinței penale nr. 19 din 31 ianuarie 2018, pronunțată de Judecătoria Bălcești.

A fost desființată, în parte, sentința și, rejudecând, s-a micșorat pedeapsa aplicată inculpatului A., de la 6 ani, la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 233 - art. 234 alin. (1) lit. c) și lit. f) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

S-a schimbat natura pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 47 C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) C. pen. și s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 11.500 lei (230 zile-amendă, cuantumul unei zile-amendă fiind de 50 lei).

S-a schimbat natura pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 323 C. pen. și s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 9.000 lei (180 zile-amendă, cuantumul unei zile-amendă fiind de 50 lei).

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat amenda penală în cuantum de 14.500 lei.

Împotriva deciziei nr. 1003/A din 12 noiembrie 2018 a Curții de Apel Pitești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs în casație, între alții, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a invocat cazul de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Prin încheierea din 8 mai 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva deciziei nr. 1003/A din 12 noiembrie 2018 a Curții de Apel Pitești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Asupra recursului în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești:

Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., scopul recursului în casație este acela de a supune Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Definind scopul recursului în casație, art. 433 C. proc. pen. abilitează instanța competentă - Înalta Curte de Casație și Justiție - să examineze deciziile atacate sub toate aspectele de legalitate și să sancționeze, prin casare, orice nelegalitate a acestora, desigur cu observarea cazurilor de casare strict și limitativ enumerate în art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

În cauza de față, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a formulat recurs în casație, invocând cazul de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., respectiv că s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, referitor la pedeapsa principală stabilită inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută în art. 233 - art. 234 alin. (1) lit. c) și lit. f) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

Înalta Curte de Casație și Justiție reamintește că este motiv de casare aplicarea unei alte pedepse principale decât cea prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, aplicarea unei pedepse principale care depășește limitele generale ale pedepsei prevăzute în art. 60, art. 61 sau art. 137 C. pen. ori care se situează sub aceste limite, aplicarea unei pedepse principale care depășește sau se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.

De asemenea, constituie motiv de casare stabilirea pedepsei sub sau peste limitele prevăzute de lege în cazul reținerii circumstanțelor atenuante și, respectiv, a circumstanțelor agravante sau nerespectarea dispozițiilor prevăzute de lege pentru stabilirea pedepsei în caz de pluralitate de infracțiuni ori infracțiune continuată.

Cazul de casare analizat poate privi și aplicarea unei pedepse accesorii sau complementare neprevăzute de lege sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

După cum s-a observat, inculpatul A. a fost trimis în judecată și condamnat și pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută în art. 233 - art. 234 alin. (1) lit. c) și lit. f) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 ani la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

Instanța de apel nu putea să stabilească cuantumul pedepsei principale pentru această infracțiune sub limita minimă de 5 ani închisoare, în contextul în care nu au fost reținute cauze de atenuare a pedepsei prevăzute de lege.

Referirile instanței de apel cu privire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și invocarea intervalului deosebit de lung de la data comiterii faptei, care, în opinia Curții de Apel Pitești, ar justifica aplicarea directă a Convenției, nu pot constitui un fundament pentru reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, în lipsa reținerii unor circumstanțe atenuante conform dispozițiilor Codului penal și a aplicării tratamentului sancționator special prevăzut în aceste situații.

Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că pedeapsa principală de 3 ani închisoare stabilită față de inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută în art. 233 - art. 234 alin. (1) lit. c) și lit. f) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., este aplicată în alte limite decât cele prevăzute de lege, motiv pentru care instanța de recurs constată incidența cazului de casare invocat, reglementat în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., cu consecința admiterii recursului în casație promovat și a casării deciziei pronunțate.

În înlăturarea greșitei aplicări a legii sub aspectele anterior expuse și reținând că inculpatul a mai fost condamnat în prezenta cauză și pentru alte infracțiuni, instanța supremă constată că se impune a se face o nouă apreciere asupra legii penale mai favorabile sub aspectul întregului regim sancționator de aplicat, prin raportare atât la prevederile noului Cod penal, cât și la ale vechiului Cod penal, dar și al reținerii în concret, prin raportare la dispozițiile legii penale, a circumstanțelor atenuante, cu atât mai mult cu cât în cauză sunt incidente și dispozițiile privind tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni.

Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că o analiză concretă, bazată pe întreg sistemul de individualizare judiciară a unei sancțiuni, se impune a fi efectuată de o instanță ce se găsește într-o cale ordinară de atac, sens în care, în funcție și de jurisprudența constantă a instanței supreme care, atunci când constată necesitatea de apelare la astfel de operațiuni ce reclamă aprecieri din partea judecătorului, recurge la formula dispunerii rejudecării laturii penale a cauzei de către o astfel de instanță, va proceda în consecință și va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Pitești.

Raportat la toate considerentele anterior expuse, la cazul de casare incident și la dispozițiile art. 449 alin. (4) C. proc. pen., vor fi menținute toate actele procedurale efectuate până la etapa dezbaterilor, iar procesul penal își va relua cursul de la momentul acordării cuvântului în susținerea apelurilor ce au fost exercitate, această etapă fiind limitată la motivele pentru care s-a dispus casarea și rejudecarea cauzei, respectiv tratarea tuturor elementelor ce vizează regimul sancționator incident pentru inculpatul A., inclusiv prin aprecierea legii penale mai favorabile acestuia.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva deciziei nr. 1003/A din 12 noiembrie 2018 a Curții de Apel Pitești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind pe inculpatul A., a casat decizia penală recurată și a trimis cauza spre rejudecare Curții de Apel Pitești.