ÎCCJ, decizie (scj.ro #85554)

Hotărâre dată asupra revizuirii. Căi de atac C.proc.civ., art.328 alin.(1) și (2) Prin alineatul 2 al art.328 C.proc.civ. nu se derogă de la reglementarea din primul alineat , în care se prevede că pentru admisibilitatea unui recurs declarat împotriva unei hotărâri date în revizuire,trebuie să fie îndeplinită condiția ca aceasta din urmă să fie supusă recursului, întrucât cererea de revizuire privită ca un litigiu cu existență proprie nu este susceptibilă de alte grade de jurisdicție decât acelea la care este supusă cererea principală. Or,în speță, decizia a cărui revizuire s-a cerut și prin care s-a respins recursul declarat împotriva unei încheieri care nu evoca fondul, fiind deci irevocabilă, fără a mai putea fi supusă vreunei căi de atac, impune să nu fie supusă recursului nici hotărârea dată asupra revizuirii, decizia Secției Comerciale a ICCJ.

(ICCJ,Completul de 9 judecători,decizia nr.255 din 20 septembrie 2004) SC P. SA Brăila a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 883/R din 6 septembrie 2002, pronunțată de Curtea de Apel Galați, Secția comercială și de contencios administrativ, prin care i s-a respins ca nefondat recursul declarat împotriva încheierii Tribunalului Brăila, Secția comercială și de contencios administrativ din 14 iunie 2002. În motivarea cererii, societatea comercială a invocat cazurile de revizuire prevăzute în art. 322 pct.2, 5 și 7 C. proc. civ., referindu-se, în legătură cu ultimul caz invocat, la contrarietatea de soluții existentă între încheierea din 7 februarie 2002, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 139/2002, menținută de Tribunalul Brăila prin respingerea recursului, și decizia nr. 883/R din 6 septembrie 2002 a Curții de Apel Galați, Secția comercială și de contencios administrativ.

Prin decizia civilă nr. 1100 R din 19 noiembrie 2002, Curtea de Apel Galați, Secția comercială și de contencios administrativ a respins, ca nefondată, cererea de revizuire. Prin decizia civilă nr. 70/R din 30 ianuarie 2003, a aceleiași curți de apel, a fost admisă contestația în anulare formulată de SC P.SA Brăila și, desființându-se decizia nr. 1100 R din 19 noiembrie 2002 numai cu privire la soluționarea cererii de revizuire, referitor la temeiul prin care a fost invocat cazul înscris în art. 322 pct.7 C. proc. civ., în conformitate cu prevederile art. 323 alin.(2) C. proc.civ.

a fost declinată competența de soluționare a acestui capăt al cererii în favoareaCS J. Examinând cauza în aceste limite, prin decizia nr. 171 din 20 ianuarie 2004, ICCJ, Secția comercială a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 883/R din 6 septembrie 2002 a Curții de Apel Galați, Secția comercială și de contencios administrativ, cu motivarea că nu sunt întrunite cerințele prevăzute în art. 322 pct.7 C. proc. civ., deoarece prin încheierea din 7 februarie 2002, pronunțată în dosarul nr. 139/2002 al Judecătoriei Brăila, nu s-a evocat fondul, ci s-a dispus suspendarea judecății în condițiile prevăzute de art. 35 din Legea nr. 64/1995, astfel că acea încheiere nu poate fi considerată potrivnică deciziei a cărei revizuire s-a cerut și, deci, nu se justifică invocarea cazului de revizuire reglementat în art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. Revizuenta a declarat recurs împotriva acestei decizii irevocabile. Recursul nu este admisibil. În conformitate cu dispozițiile art. 328 alin.(1) C. proc. civ., „hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită”. Or, decizia nr. 883/R din 6 septembrie 2002, prin care Curtea de Apel Galați, Secția comercială și de contencios administrativ a respins, ca nefondat, recursul declarat de SC P. SA Brăila împotriva încheierii din 14 iunie 2002, pronunțată de Tribunalul Brăila, Secția comercială și de contencios administrativ, fiind irevocabilă, nu mai era supusă nici unei căi de atac. Pe de altă parte, prevederii de la art. 328 alin.(2) C. proc.

civ., potrivit căreia „dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul”, nu i se poate da o altă semnificație decât aceea că, prin referirea expresă la calea de atac a recursului, s-a înlăturat calea de atac a apelului în eventualitatea în care hotărârea supusă revizuirii era susceptibilă de a fi atacată și pe această cale. Ca urmare, prin alineatul 2 al art. 328 C. proc. civ. nu se derogă de la reglementarea din primul alineat al acestui articol, în care se pretinde că, pentru exercitarea recursului împotriva hotărârii date în revizuire, trebuie să fie îndeplinită condiția ca însăși hotărârea revizuită să fie supusă unei astfel de căi de atac întrucât cererea de revizuire, fiind un litigiu fără existență proprie, nu este susceptibilă de alte grade de jurisdicție decât acelea la care este supusă cererea principală.

Așa fiind, se impune a se constata că nici decizia nr. 171 din 20 ianuarie 2004, prin care Secția comercială a ICCJ s-a pronunțat asupra cererii de revizuire formulate în cauză, nu este supusă recursului cât timp decizia a cărei revizuire s-a solicitat nu este atacabilă pe o asemenea cale. În consecință, recursul declarat de revizuentă, nu este admisibil, și a fost respins ca atare.