ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4257/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4257/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Suceava nr. 17/P/2009 din data de 02 decembrie 2009, în temeiul art.

262 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. și în conformitate cu prevederile art. 262

pct. 2 lit. a) C. proc. pen., combinat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus:

a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților: 1. G.G., cetățean

român, studii medii și școala de poliție, căsătorit, stagiul militar

satisfăcut, agent de poliție în cadrul Poliției orașului Broșteni, județul

Suceava, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: - fals

intelectual prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen., faptă constând în aceea că, la data de 22 noiembrie 2008, agentul de

poliție - funcționar public în accepțiunea Codului penal -, în baza aceleiași

rezoluții infracționale unice a menționat date nereale cu privire la

autoturismele implicate în evenimentul rutier și cu privire la conducătorii

auto în declarațiile acestora și în procesul-verbal de constatare a unei

contravenții privind regimul circulației pe drumurile publice;- uz de fals

prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., faptă

constând în aceea că la aceeași dată, același funcționar public a folosit

înscrisurile primare ce conțineau date nereale în emiterea autorizațiilor de

reparație și a documentelor necesare despăgubirilor civile către societatea de

asigurări și - abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 C.

pen. cu aplicarea art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, faptă constând în

aceea că prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, prin falsurile

pe care le-a întocmit și prin înlăturarea răspunderii penale a conducătorului

auto implicat în accident, învinuitul C.P., care a pus în circulație și a

condus pe drumurile publice un autoturism neînmatriculat și a părăsit locul

accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție, a compromis în mod grav

încrederea cetățenilor în instituția pe care o reprezintă, generând o stare de

insecuritate publică și accentuând neîncrederea cetățenilor în instituțiile

statului, cauzând o tulburare însemnată bunului mers al organului de urmărire

penală din care făcea parte, atitudine infracțională ce a avut drept consecință

nesancționarea penală a numitului C.P., ceea ce echivalează cu un avantaj

patrimonial sau nepatrimonial, lucrătorul de poliție lezând și relațiile

sociale ocrotite prin mijloace de drept penal prev. de art. 13

2

din

Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

administrator, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- punere în circulație și conducere pe drumurile

publice a unui autovehicul neînmatriculat prev. de art. 85 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002 republicată și modificată, faptă constând în aceea că, la data de

22 noiembrie 2008, a pus în circulație și a condus pe drumurile publice un

autoturism marca „X" de culoare albastră, cu nr. de înmatriculare

provizoriu, producând un accident de circulație pe raza orașului Broșteni,

județul Suceava; - părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor

de poliție prev. de art. 89 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată și

modificată, faptă constând în aceea că, după ce a produs un accident de circulație,

cu un autovehicul neînmatriculat în circulație, infracțiune în accepțiunea

prevederilor penale, a părăsit locul accidentului, fără încuviințarea organelor

de poliție, care trebuiau să efectueze cercetarea locului faptei și -

participație improprie la fals în declarații prev. de art. 31 raportat la art.

292 C. pen., faptă constând în aceea că pentru a se sustrage răspunderii

penale, ca urmare a săvârșirii infracțiunii de punere în circulație și

conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, l-a

determinat pe făptuitorul C.C. să declare în fața organelor de poliție că el

este cel care a produs accidentul rutier, indicând și un alt număr de

identificare al autovehiculului implicat în eveniment, toate cu aplicarea art.

33 lit. a) C. pen.

II. Scoaterea de sub

urmărire penală a învinuitului G.G., cercetat sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de complicitate la tentativă de înșelăciune prev. de art. 26

raportat la art. 20 combinat cu art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen.

III. Neînceperea

urmăririi penale față de făptuitorii: - R.V., cercetat pentru săvârșirea

infracțiunilor de tentativă la înșelăciune prev. de art. 20 raportat la art.

215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. și fals în declarații prev. de art. 292 C.

pen. și

- C.C. cercetat sub

aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 292 C.

pen.

S-a reținut în actul

de sesizare a instanței că inculpatul G.G. își desfășoară activitatea în cadrul

IPJ Suceava, ca lucrător de poliție judiciară la Poliția orașului Broșteni și

are gradul profesional de agent șef de poliție.

La data de 22

noiembrie 2008, într-o zi de sâmbătă, inculpatul C.P. a pus în circulație și a

condus pe drumurile publice autoturismul marca „X" de culoare albastră, cu

8 locuri, cu numărul de înmatriculare provizoriu, intenționând să transporte

muncitorii G.D., C.M., M.V. și M.M. de la punctul de lucru Dârmoxa în

localitatea lor de domiciliu, comuna Borca, județul Neamț.

În jurul orelor 20,00

autoturismul sus menționat condus de către inculpat, având în interior pe cei

patru martori a ajuns pe raza localității Lungeni, oraș Broșteni și, din motive

necunoscute, pe un carosabil acoperit cu polei, conducătorul auto a pierdut

controlul volanului, a părăsit partea carosabilă, ieșind parțial pe acostament

și a lovit puternic autoturismul marca „Y" de culoare galbenă, parcat

regulamentar în dreptul cabinetului stomatologic - doctor C.M. În urma

impactului violent, autoturismul Y a fost împins în gardul imobilului în care

este situat cabinetul stomatologic, oprindu-se în curtea acestuia. Deși

puternic avariat, autoturismul „X", condus de către învinuit, a rămas în

funcțiune, astfel că a fost posibilă deplasarea acestuia de la locul impactului

pe o uliță, la cea. câteva sute de metri, în loc nevizibil. Cei patru martori

aflați în interiorul autoturismului „X" au plecat cu mijloace de ocazie la

domiciliile lor din comuna Borca, județul Neamț. În urma impactului nimeni nu a

suferit leziuni corporale. Alertați de zgomotul produs de impact, pacienții

aflați în cabinetul stomatologic au ieșit în exteriorul imobilului și chiar

medicul C.M. i-a spus făptuitorului R.V. că i-a fost lovită mașina

precizându-i, totodată, că celălalt autovehicul implicat este al unui tip C.P.

și că transporta muncitori de la lucru spre casă.

În fața acestei

situații prejudiciabile pentru el, făptuitorul, la orele 20:29:39, de pe

numărul de telefon ................ a apelat SNAUU 112, sesizând tamponarea.

Dispeceratul serviciului de urgență l-a îndrumat la locul indicat de apelant pe

agentul șef G. din cadrul Poliției orașului Broșteni, care s-a deplasat la fața

locului cu auto, acesta raportând sancționarea contravențională a numitului

C.C., iar ca timp de intervenție 5 minute și timp de soluționare 60 minute.

Activitatea desfășurată de agentul de poliție la fața locului: Ca o certitudine

izvorâtă din probele administrate în cauză a fost prezentat faptul că agentul

de poliție G.G. a ajuns în timp operativ la locul accidentului cu autoturismul

din dotare, cu sublinierea că toți martorii audiați în acest sens au confirmat

că sus-numitul a fost interesat doar de autoturismul marca „Y" pentru a-l

scoate din curtea imobilului în care fusese împins, neefectuând nici o

activitate vizibilă de identificare a conducătorilor autovehiculelor implicate

în accident sau de identificare și cercetare a celui de-al doilea autovehicul.

După scoaterea autovehiculului marca „Y" din zona de pericol, agentul de

poliție l-a invitat pe făptuitorul R.V. la sediul Poliției orașului Broșteni,

timpul de intervenție raportat de agentul constatator pentru această activitate

fiind de 5 minute. La fața locului agentul constatator nu a efectuat

măsurători, nu a efectuat schița locului accidentului, nu a efectuat fotografii

judiciare și nu a identificat martorii prezenți sau martorii oculari care ar fi

putut furniza date de interes operativ, context în care organul de urmărire

penală a și subliniat că astfel de activități nu se impuneau, întrucât

accidentul era fără victime, doar cu pagube materiale. La sediul postului de

poliție s-au prezentat făptuitorul R.V. și făptuitorul C.C., însoțit de membrii

familiei C., acesta declarând că el a fost conducătorul auto din culpa căruia

s-a produs evenimentul rutier, susținere acceptată fără rezerve de către

agentul constatator, ceea ce a format bănuiala legitimă organului de urmărire

penală că agentul de poliție a încercat să protejeze activitatea infracțională

desfășurată de inculpatul C.P. Activitatea desfășurată de celelalte părți

implicate în evenimentul de trafic rutier:

În baza propriilor

declarații ale inculpatului C.P., considerate a se corobora cu activitățile pe

care le-a desfășurat, organul de urmărire penală a stabilit că, imediat după

producerea accidentului rutier, motivat de faptul că autovehiculul pe care l-a

pus în circulație și l-a condus este neînmatriculat, deși avea obligația legală

de a rămâne la locul accidentului, s-a deplasat cu autoturismul implicat în

accident marca „X" de culoare albastră, cu nr. de înmatriculare provizoriu

și l-a parcat „pe o uliță în apropiere, unde nu era vizibil.

S-a adus în atenție

că, deși inculpatul a susținut că imediat după accident la locul impactului a

ajuns și „microbuzul Z de culoare maro al firmei fratelui meu, C.D., condus de

C.C.", nici unul dintre mijloacele de probă, respectiv probele testimoniale,

nu confirmă prezența în acel loc al acestui autovehicul, însă cu certitudine la

sediul postului de poliție a fost făptuitorul C.C., care, determinat de către

inculpatul C.P., a declarat că el a condus autovehiculul implicat în accident.

Inculpatul a declarat în mod constant și continuu că la fața locului nu a

discutat cu nici un lucrător de poliție și că l-a văzut la locul accidentului

pe „polițistul G.G. de la Poliția orașului Broșteni, însă nu am vorbit cu el și

nici acesta nu m-a căutat".

Faptul că agentul de

poliție nu a fost preocupat de identificarea celui de-al doilea conducător auto

și de stabilirea autovehiculului implicat în accident, este confirmat și de

declarația făptuitorului R.V., care precizează că pe toată perioada cât s-a

efectuat cercetarea la fața locului, organul constatator nu a întrebat nimic

despre celălalt autovehicul implicat în accident și că la locul faptei nu l-a

văzut nici pe C.C. și nici pe C.P., el întâlnindu-i prima dată la sediul

Poliției orașului Broșteni, unde cei doi au ajuns la cca. 15 - 20 minute după

momentul prezentării lui în fața organului constatator.

Astfel, pe baza

probelor administrate în cauză a stabilit organul de urmărire penală faptul că,

în mod indubitabil, imediat după producerea impactului, învinuitul C.P. a

modificat locul accidentului prin deplasarea autovehiculului implicat în

accidentul rutier pe o uliță, în loc nevizibil, precum și că agentul

constatator G.G. nu a identificat și examinat cu ocazia cercetării la fața

locului autovehiculul condus de C.P. și nici nu a fost interesat de locul unde

a fost parcat acesta.

Făcându-se vorbire

despre făptuitorul C.C., s-a menționat în rechizitoriu că, deși acesta a

susținut că a ajuns imediat la locul incidentului cu autoturismul „Z" de

culoare maro, aspect ce nu este confirmat de nici o probă testimonială, a

furnizat date cu totul nereale cu privire la momentul accidentului, orele 18,00

- 19,00 ceea ce confirmă faptul că acesta nu a condus în acel moment nici un

autovehicul prin zonă, el intervenind doar la solicitarea familiei C. de a

prelua o implicare într-un accident rutier pe care nu o avea. Neconcordanțele

grave pe aspecte esențiale a derulării faptelor dintre declarațiile lui și

declarațiile martorilor interesați în cauză, precum C.D., a format convingerea

certă organului de urmărire penală că făptuitorul nu a fost la locul

accidentului, el fiind transportat la sediul Poliției orașului Broșteni de

către membrii familiei C. pentru a înlătura răspunderea penală și

contravențională a învinuitului C.P., prin preluarea culpei sale în producerea

evenimentului de trafic rutier în care a fost implicat un autovehicul

neînmatriculat în circulație.

Organul de urmărire

penală a concluzionat că:- multiplele neconcordanțe dintre declarațiile

inculpatului C.P., ale făptuitorului C.C. și ale martorului C.D. confirmă

faptul că cei trei au încercat să se „coreleze" în susținerile lor, în

sensul de a confirma o stare de fapt ce nu a avut loc, precum prezența la fața

locului a autoturismului „Z" de culoare maro condus de făptuitorul C.C.; -

probele testimoniale coroborate cu probele tehnico-științifice - examinări

criminalistice și celelalte mijloace de probă administrate în cauză confirmă

faptul că: autoturismul implicat în accident a fost „X" de culoare

albastră, cu nr. de înmatriculare provizoriu și că a fost condus de către

inculpatul C.P.; agentul constatator, învinuitul G.G. nu l-a identificat la

locul accidentului pe conducătorul autovehiculului care a produs accidentul,

respectiv inculpatul C.P. și nici nu a identificat și examinat autovehiculul

condus de către acesta și care a fost implicat în evenimentul de trafic rutier;

Activități ce s-au

desfășurat la sediul poliției orașului Broșteni. La sediul Poliției orașului

Broșteni, după cca. 15 - 20 minute după ce a ajuns organul constatator și

făptuitorul R.V. transportat de fiul său, au ajuns și inculpatul C.P. și

făptuitorul C.C., ultimul declarând că el este cel care a condus autovehiculul

implicat în accidentul rutier, prezentând și documentele de înmatriculare ale autovehiculului

„Z" de culoare maro, cu 8 locuri, care la acea dată avea dreptul legal de

a fi pus în circulație, proprietatea SC P.E. SRL Borca.

Fără nici o

„opoziție", agentul de poliție, învinuitul G.G. a acceptat susținerile

făptuitorului C.C. și a permis implicarea în întocmirea actelor legale

constatatoare ale inculpatului C.P., care aparent nu avea nici un interes în

cauză, întrucât făptuitorul și autovehiculul indicat ca fiind implicat în

accident aparțineau firmei fratelui său, C.D.

Inculpatul G.G. a

acceptat, fără nici o rezervă susținerile celor doi conducători auto, în sensul

că autoturismele lor sau cele pe care le-au condus au fost implicate în

accidentul rutier, personal menționând în declarațiile tip ce se întocmesc în

cadrul investigațiilor unor astfel de evenimente datele de identificare ale

celor două autovehicule și completând rubrica din antet al acestor formulare cu

privire la avariile produse.

După depășirea

acestei prime faze scriptice de investigații, inculpatul G.G. a întocmit

procesul-verbal prin care l-a sancționat cu „avertisment" pe numitul C.C.

pentru săvârșirea unei contravenții prevăzută de O.U.G. nr. 195/2002 și a

eliberat autorizații de reparație pentru autoturismele „Y" și „Z" de

culoare maro.

Inculpatul G.G.:

Activități faptice.

Inculpatul, în

calitate de funcționar public cu statut special și de agent constatator, în

momentul în care a intervenit ca urmare a apelului SNAUU 112 la locul

producerii accidentului, ar fi trebuit conform atribuțiunilor de serviciu și

fișei postului să identifice conducătorii autovehiculelor implicate în accident

și să examineze autovehiculele avariate, activitate pe care a desfășurat-o

defectuos, ceea ce formează bănuiala legitimă că în momentul în care a ajuns la

locul accidentului știa că în eveniment a fost implicat învinuitul C.P. și un

autovehicul neînmatriculat, întrucât: - nu a fost interesat și nu a efectuat

nici o activitate vizibilă de identificare a conducătorului auto care a

provocat accidentul rutier; - nu a efectuat nici o minimă verificare pentru a

identifica și examina autovehiculul care a produs accidentul rutier; - nu a

identificat martori și nu a discutat cu nici o persoană care i-ar fi putut

furniza date privind identitatea conducătorului auto sau să-l ajute la

identificarea autovehiculului;

- a efectuat doar

verificări sumare pe care le-a finalizat într-un timp foarte scurt - 5 minute -

conform propriului său raport transmis la dispeceratul 112. Activități

scriptice. - a completat declarația pe formular tipizat datată 22 noiembrie

2008, pe numele C.C., cu privire la datele de identificare ale conducătorului

auto și ale autoturismului implicat în accident și cu privire la avariile

existente și procesul-verbal de sancționare contravențională, conținut ce este

complet nereal, întrucât nici conducătorul auto și nici autovehiculul menționat

în înscrisul tipizat nu au fost parte la producerea accidentului rutier; - a

completat procesul-verbal de sancționare contravențională pe numele C.C. din 22

noiembrie 2008, în care a menționat în mod nereal că acesta este conducătorul

auto care a provocat accidentul rutier; - a eliberat autorizație de reparație

din 22 noiembrie 2008 pentru autoturismul Z maro, deși știa că acest

autovehicul nu a fost implicat în accident și nu a suferit nici o avarie.

A conchis organul de

urmărire penală că pe baza probelor administrate în cauză, a rezultat că

mențiunile făcute de agentul constatator cu privire la implicarea în accidentul

rutier a făptuitorului C.C. și a autovehiculului „Z" de culoare maro, sunt

nereale și au fost efectuate cu intenția vădită de a-l favoriza de învinuitul

C.P., care a pus în circulație și a condus pe drumurile publice un autovehicul

neînmatriculat și a părăsit locul accidentului, fără încuviințarea organelor de

poliție.

Inculpatul C.P.: - a

pus în circulație la data de 22 noiembrie 2008 un autovehicul neînmatriculat

marca „X" de culoare albastră; - a condus pe drumurile publice la data de

22 noiembrie 2008 autovehiculul neînmatriculat pe care l-a pus în circulație,

provocând un incident de trafic rutier pe raza orașului Broșteni, județul

Suceava; - inculpatul, după ce a produs un accident de circulație, cu un

autovehicul neînmatriculat în circulație, infracțiune în accepțiunea

prevederilor penale, a părăsit locul accidentului, fără încuviințarea organelor

de poliție, care trebuiau să efectueze cercetarea locului faptei; - l-a

determinat pe făptuitorul C.C. să declare în mod nereal, în fața unui organ

public că el este conducătorul auto care a provocat accidentul rutier și că în

eveniment a fost implicat un alt autovehicul, respectiv „Z" de culoare

maro.

Mijloacele de probă

care susțin activitatea infracțională a celor doi învinuiți: Activități

faptice:

Identificarea

autovehiculului menționat că ar fi implicat în accidentul rutier în înscrisurile

întocmite de agentul constatator, învinuitul G.G.

La data de 06

februarie 2009, echipa operativă condusă de procuror a identificat în prezența

învinuitul C.P. și a martorului C.D. la domiciliul ultimului din satul Mădei,

comuna Borca, județul Neamț autoturismul „Z" de culoare maro, care

examinat criminalistic s-a constatat că „nu prezintă urme de ștergere,

deformare, înfundare la nivelul caroseriei, vopseaua se prezintă în condiții

bune având depuneri de noroi superficiale". Martorul C.D., administrator

al SC P.E. SRL Borca, proprietara autovehiculului, a declarat cu ocazia

cercetării la fața locului și a examinării criminalistice că „că de la intrarea

în posesie a acestui autoturism nu a efectuat lucrări de reparație la caroseria

mașinii.

S-a concluzionat că,

în mod cert autoturismul „Z" de culoare maro nu a fost implicat în

accidentul rutier produs la 22 noiembrie 2008 pe raza orașului Broșteni,

județul Suceava. Identificarea autoturismului aparținând lui R.V. implicat în

accidentul rutier produs la 22 noiembrie 2008 pe raza orașului Broșteni,

județul Suceava. La data de 02 februarie 2009 echipa operativă condusă de

procuror a identificat la sediul IATSA SRL Bicaz din orașul Bicaz, în

service-ul unității, autoturismul marca „X" de culoarea galbenă, proprietatea

lui R.V. din comuna Ceahlău, județul Neamț.

Autovehiculul a fost

examinat criminalistic, avariile fiind menționate în procesul-verbal de

examinare, constatându-se că pe caroseria deformată au fost identificate urme

de ștergere de culoare albastră, prezentând aspecte dinamice, lungimile

acestora fiind cuprinse între 0,6 - 18 cm. Au fost identificate depuneri de

vopsea de culoare albastră pe mai multe elemente de caroserie deformate, toate

fiind menționate în procesul-verbal de examinare, care constituie mijloc

material de probă. Au fost ridicate ca mijloace materiale de probă porțiunea

decupată din aripa stânga spate a autoturismului „Y" pe care sunt

evidențiate proeminent urme de vopsea de culoare albastră (coletul nr. 4) și

prin răzuire au fost recoltate pelicule de vopsea de culoare albastră

identificate pe caroseria autovehiculului (plicul 1 - 3,). Pe baza celor

constatate cu ocazia examinării autovehiculului marca X s-a constatat că

celălalt autovehicul implicat în coliziune a fost de culoare albastră.

Identificarea autoturismului aparținând învinuitului C.P., care în fapt a fost

implicat în accidentul rutier produs la data de 22 noiembrie 2008, pe raza

orașului Broșteni, județul Suceava.

La data de 06

februarie 2009 echipa operativă a identificat pe raza satului Mădei, comuna

Borca, pe o uliță, în apropierea cursului râului Bistrița, în poziție de

staționare, un autovehicul din categoria autoturismelor, de culoare albastră,

cu sigla .... având aplicată la partea din spate o tăbliță cu număr de înmatriculare

............., iar la partea din față o tăbliță cu același număr de

înmatriculare, dislocată și așezată pe bara de protecție față. Partea din față

a autoturismului era înlocuită parțial cu elemente de caroserie de culoare

roșie, care au fost menționate în procesul-verbal de examinare criminalistică.

Au fost ridicate mijloace materiale de probă, respectiv pelicule de vopsea de

culoare albastră (plicurile 1 - 3), prin răzuire de pe caroseria autoturismului

identificat, precum și o bucată de tablă de culoare albastră ridicată de pe

partea exterioară a colțului gardului unui țarc în care au fost identificate

mai multe subansamble auto de culoare albastră (plicul nr. 4).

Făptuitorul R.V. a

pus la dispoziția organelor de cercetare penală un fragment de spoiler auto din

material plastic de culoare neagră, acoperit la partea exterioară cu peliculă

de vopsea de culoare galbenă, pe suprafața căruia au fost identificate,

mânjituri și urme dinamice de ștergere cu vopsea de culoare albastră.

Pentru a stabili cu

certitudine dacă autoturismul implicat în accident este „X" de culoare

albastră, cu nr. de înmatriculare provizoriu s-a dispus efectuarea unei

expertize criminalistice fizico-chimică, Institutul de Criminalistică București

concluzionând că „urmele dinamice de culoare albastru deschis evidențiate în

proba 2B - recoltate de pe aripa autoturismului Y - prezintă aceleași

caracteristici fizico-chimice cu stratul de vopsea de culoare albastru deschis

al peliculelor de vopsea din proba 1 - recoltate de la autoturismul marca X. A

arătat organul de urmărire penală că pe baza probelor sus-menționate se poate

concluziona că autovehiculul implicat în accident care a intrat în coliziune cu

autoturismul proprietatea făptuitorului R.V. este X de culoare albastră, cu nr.

de înmatriculare provizoriu.

În consecință,

organul de urmărire penală a constatat că activitatea infracțională a celor doi

inculpați, G.G. și C.P., astfel cum a fost reținută și descrisă anterior

întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor mai sus-menționate pentru

care s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a solicitat tragerea lor la

răspundere penală prin rechizitoriu.

Totodată, față de

inculpatul G.G. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sub aspectul

săvârșirii infracțiunii de complicitate la tentativă de înșelăciune prev. de

ari. 26 raportat la art. 20 combinat cu art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen.,

întrucât făptuitorul R.V., proprietarul autoturismului avariat în accidentul

rutier, beneficiar al unei polițe de asigurare tip CASCO, nu a acționat cu

intenția penală de a induce în eroare firma de asigurare când a solicitat

despăgubirea, solicitare ce a fost respinsă motivat de BT AN, el fiind

despăgubit de persoana vinovată de producerea accidentului rutier.

Cercetările nu au

evidențiat faptul că inculpatul ar fi acționat cu intenția de a-l ajuta pe

făptuitor să inducă în eroare societatea de asigurare, el urmărind doar

înlăturarea răspunderii penale pentru învinuitul C.P. pentru infracțiunile

privind circulația pe drumurile publice.

Cu privire la

făptuitorul R.V. s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor de tentativă la înșelăciune prev. de art. 20 raportat

la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. și fals în declarații prev. de art.

292 C. pen., neputându-se reține în sarcina sa că prin solicitarea despăgubirii

de la firma de asigurare a urmărit producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul

acesteia, el fiind interesat doar de recuperarea pagubei pe care a suferit-o în

urma accidentului rutier produs din culpa învinuitului C.P.

Făptuitorul s-a

adresat în mod legitim firmei de asigurări, care motivat i-a respins

solicitarea de despăgubire, întrucât prejudiciul trebuia recuperat de persoana

vinovată de producerea accidentului rutier. Datorită situației în care se afla

făptuitorul, imediat după producerea accidentului rutier, nu se poate reține în

sarcina sa că a acționat cu intenția de a face afirmații nereale în fata

organelor de poliție cu privire la cealaltă parte implicată în accident, fiind

derutat de apariția membrilor familiei C. și de atitudinea foarte permisivă a

organelor de constatare. Aceeași soluție de neîncepere a urmăririi penale s-a

dispus și față de făptuitorul C.C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de

fals în declarații prev. de art. 292 C. pen., întrucât el a săvârșit fapta fără

vinovăție, fiind determinat să declare necorespunzător adevărul în fața unui

organ public de către învinuitul C.P., el aflându-se în imposibilitatea de a

refuza solicitarea învinuitului, întrucât este cumnat cu acesta este angajat la

firma fratelui învinuitului și din punct de vedere financiar și economic

depinde de aceștia. Cercetările au evidențiat faptul că C.C. nu a acționat cu

intenția de a leza relațiile sociale ocrotite prin mijloace de drept penal, el făcând

afirmații nereale la insistențele învinuitului și în situația în care organele

de poliție erau în complicitate cu cel implicat în accident. Actul de sesizare

a instanței, s -a întemeiat pe: procesul-verbal de sesizare din oficiu;

înscrisuri; procesele-verbale de efectuare de investigații; constatările

tehnico-științifice; raportul de expertiză fizico-chimică; procesul-verbal de

audiere de martori și înscrisuri; procesele-verbale de examinare criminalistică

și planșele foto; procesul-verbal de efectuare de acte premergătoare;

înscrisuri originale; mijloace materiale de probă: colet nr. 1 - fragment de

spoiler auto pus la dispoziție de făptuitorul R.V., colet nr. 2 - plicurile 1 -

3 - pelicule de vopsea de culoare albastră recoltate de pe autoturismul Y;

plicurile 1 - 3 conținând pelicule de vopsea de culoare albastră recoltate de

pe autovehiculul X, colet nr. 3 - plicul cu o bucată de tablă de culoare

albastră ridicată cu ocazia cercetării la fața locului, colet nr. 4 - mijloace

materiale de probă ridicate de la locul unde a fost identificat autoturismul

„Y" din atelierul de reparații; declarațiile martorilor C.D., M.V., G.D.,

C.M., M.M.; declarațiile făptuitorilor R.V. și C.C.; raport, coroborate cu

declarațiile de recunoaștere ale învinuitului C.P. și ale învinuitului G.G. și

celelalte acte aflate la dosar.

Prin Sentința nr. 225

din 27 octombrie 2010 a Tribunalului Suceava, s-a dispus:

În baza dispozițiilor

art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea

inculpatului G.G. sub aspectul infracțiunilor de:

- „fals

intelectual", prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen.;

- „uz de fals"

prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

- „abuz în serviciu

contra intereselor publice", prev. de art. 248 C. pen. cu aplicarea art.

13

2

din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 14 C.

proc. pen. raportat la art. 348 C. proc. pen., prima instanță a desființat, în

totalitate, prin anulare, înscrisurile falsificate, respectiv:

- declarațiile tipizate

pe numele R.V. și C.C., datate 22 noiembrie 2008 și înregistrate la Poliția

orașului Broșteni;

- toate cele trei

exemplare ale procesului-verbal întocmit la Poliția orașului Broșteni și

- ambele exemplare

ale autorizației de reparație din 22 noiembrie 2008, eliberată de Poliția

orașului Broșteni.

Prin aceeași

sentință, a fost condamnat inculpatul C.P., pentru săvârșirea infracțiunilor

de:

- „punere în

circulație și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul

neînmatriculat", prev. de art. 85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002

republicată și modificată, cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit.

d) C. pen., la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare și

- „participație

improprie la fals în declarații", prev. de art. 31 raportat la art. 292 C.

pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. e) C. pen., la

pedeapsa de 2 (două) luni închisoare.

Conform art. 33 lit.

a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul C.P. să

execute pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 71 alin.

(1) și (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatului C.P. drepturile prev. de

art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă

accesorie.

În baza art. 81 C.

pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale, pe durata

termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, calculat în conformitate cu

prevederile art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin.

(1) și 5 C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei

închisorii, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii constând în

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen.

În baza art. 359 C.

proc. pen. raportat la art. 82 C. pen., s-a atras atenția inculpatului C.P.

asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., în sensul revocării suspendării

condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în regim penitenciar,

în cazul în care, în cursul termenului de încercare, inculpatul va săvârși din

nou, o infracțiune cu intenție.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul

C.P., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „părăsirea locului accidentului

fără încuviințarea organelor de poliție", prev. de art. 89 alin. (1) din

O.U.G. nr. 195/2002 republicată și modificată.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În primul rând,

reținerea de către organul de urmărire penală a faptului că declarațiile

conducătorilor auto implicați în evenimentul rutier, ar întruni calitatea de

înscris oficial este greșită. Nu inculpatul este cel care a dat aceste

declarații, ci conducătorii auto, astfel că nu poate fi acuzat acesta de

falsificarea lor.

Dacă aceste

declarații atestă fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, atunci

acest lucru se datorează nu inculpatului G.G. care, în calitatea pe care o

avea, aceea de agent de poliție nu întocmește astfel de declarații.

Cei care au dat

astfel de declarații ar fi putut fi acuzați de săvârșirea infracțiunii de fals

și nu inculpatul.

Calitatea de înscris

oficial în cauza de față o are doar procesul-verbal de constatare a

contravenției, întocmit de inculpatul G.G. Acest înscris a avut la bază

declarațiile pe care le-au dat conducătorii auto.

Reține prima instanță

că, definitoriu pentru existența acestei infracțiuni este necesitatea ca

activitatea de atestare a datelor sau împrejurărilor nereale să fie săvârșită

cu intenție (directă sau indirectă), fiind exclusă forma culpei, indiferent de

modalitatea acesteia. Aceasta înseamnă că inculpatul trebuia să fi știut că

ceea ce consemnează în procesul-verbal nu corespunde adevărului, însă nu s-a

făcut dovada că inculpatul G.G. ar fi știut despre înțelegerea dintre R.V.,

C.P. și C.C.. Suspiciunea sau bănuiala pe care ar fi avut-o organul de urmărire

penală fără să fi fost însoțită de probe concrete și concludente în acest sens,

nu poate constitui temei pentru dovedirea intenției inculpatului în vederea

comiterii acestei infracțiuni, știut fiind că bănuiala, oricare ar fi ea,

profită făptuitorului.

Tocmai pentru că

lipsește un element esențial pentru această infracțiune - intenția - instanța

va dispune achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals

intelectual.

Cea de-a doua

infracțiune pentru care a fost trimis în judecată inculpatul G.G. este strâns

legată de prima faptă. Astfel, în aceeași zi de 22 noiembrie 2008, inculpatul a

folosit înscrisurile primare ce conțineau date nereale în emiterea

autorizațiilor de reparație și a documentelor necesare despăgubirilor civile,

către societatea de asigurări și, astfel, în opinia Parchetului ar fi săvârșit

infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.

Potrivit acestui text

de lege, infracțiunea constă în folosirea unui înscris oficial, ori sub

semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei

consecințe juridice.

În cauza de față, s-a

dovedit într-adevăr că înscrisurile nu conțineau date reale, dar, mai reține

tribunalul, era necesară și îndeplinirea unei condiții cerute de lege și anume

cunoașterea de către cel care le folosește că înscrisurile sunt false.

Inculpatul G.G. trebuia să fi cunoscut că folosește înscrisurile care erau apte

să producă consecințe juridice, deși sunt false. Ori acest aspect presupune

existența intenției directe, intenție care nu a fost probată și nu rezultă de

nicăieri. Deși Parchetul a menționat în rechizitoriu că este vădită intenția

inculpatului, a motivat că această intenție privea favorizarea inculpatului

C.P. și nu a explicat cum s-a ajuns la presupunerea existenței acestei

intenții.

De altfel, subiect al

acestei infracțiuni este cel care folosește înscrisul fals, ori inculpatul nu a

folosit înscrisurile din cauză, altele fiind persoanele care au uzat de ele.

Nefiind întrunite

toate elementele constitutive ale infracțiunii, inculpatul a fost achitat și

pentru această infracțiune, reținându-se incidența prevederilor art. 10 lit. d)

C. proc. pen., raportat la art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

A treia faptă

reținută în sarcina inculpatului G.G., cea prev. de art. 248 C. pen.

A reținut prima

instanță, că una din condițiile cerute a fi îndeplinite pentru existența

infracțiunii este aceea ca funcționarul public să fi comis această faptă

conștient, adică cu intenție, care poate fi directă sau indirectă.

În speța de față,

tribunalul a reținut că nu s-a dovedit faptul că inculpatul G.G. avea o astfel

de poziție subiectivă și cunoștea deci că împrejurările care le consemnează în

înscrisuri nu corespund adevărului. În momentul întocmirii înscrisurilor acesta

avea credința că îndeplinește în mod corect actele iar faptul că ulterior s-a

dovedit că nu toate împrejurările relatate de conducătorii auto s-au petrecut

întocmai nu are nici o relevanță sub aspectul reținerii naturii infracționale a

activității inculpatului.

Infracțiunea de abuz

în serviciu contra intereselor publice presupune și existența unei urmări

imediate, cu două rezultate, o pagubă patrimonială sau o tulburare însemnată

bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat la care se referă

art. 145 C. pen.

Nici unul din aceste

rezultate nu s-a produs și nu se poate accepta susținerea din rechizitoriu

potrivit căreia atitudinea inculpatului a avut drept consecință nesancționarea

penală a numitului C.P., ceea ce ar echivala cu un avantaj patrimonial sau

nepatrimonial. O astfel de interpretare este greșită, organul de urmărire

penală fără să indice în concret în ce constă avantajul, lasă loc de

interpretări, care nu-și găsesc aplicabilitatea în cauză.

S-a mai arătat de

prima instanță că, un alt aspect care nu a fost probat în cauză se referă la

tulburarea însemnată a bunului mers al organului de urmărire penală și că nu ne

aflăm în prezența unei împiedicări, stânjeniri, îngreunări sau întârzieri în

desfășurarea vreunei activități care să se circumscrie textului de lege de mai

sus. Nu a fost dovedit în concret în ce mod a fost afectată grav activitatea

postului de poliție din care face parte inculpatul.

Percepția pe care

Parchetul o prezintă ca fiind urmarea activității inculpatului, respectiv

compromiterea în mod grav a încrederii cetățenilor în instituția pe care o

reprezintă nu poate fi acceptată decât ca atare, fiind o simplă percepție ce nu

poate constitui un element al infracțiunii. Încrederea cetățenilor în

instituțiile statului este un barometru și nimic mai mult, iar a motiva generic

că aceasta a scăzut urmare a activității inculpatului, fără a se indica cum s-a

constatat acest lucru, excede cadrului procesual de față.

Față de aceste

considerente reținute, tribunalul l-a achitat pe inculpat, în baza art. 11 pct.

2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 248 C. pen. raportat la art. 13

2

din

Legea nr. 78/2000 republicată.

Referitor la faptele

reținute în sarcina celuilalt inculpat C.P., prima instanță a constatat

următoarele:

La data de 22

noiembrie 2008, acesta a pus în circulație și a condus pe raza localității

Broșteni, județul Suceava, un autovehicul neînmatriculat, marca „X" de

culoare albastră. Deși inițial acest vehicul a fost înmatriculat provizoriu,

valabilitatea numerelor a expirat la data de 11 martie 2008.

La aceeași dată, 22

noiembrie 2008, inculpatul a fost implicat într-un accident rutier, fără

victime, pe raza aceleiași localități Broșteni iar, pentru a se sustrage

răspunderii penale, l-a determinat pe numitul C.C. să declare în fața organelor

de poliție că el este cel care a produs accidentul, indicând și un alt număr de

identificare al autovehiculului implicat în eveniment.

Aceste două fapte

fiind pe deplin dovedite, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor

prev. de art. 85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 31 raportat la art.

292 C. pen., texte de lege în baza cărora urmează să se aplice inculpatului

câte o pedeapsă în limitele speciale prevăzute de lege. La stabilirea și

individualizarea pedepselor se vor avea în vedere prevederile art. 72 C. pen.

și, ținând cont de conduita bună a acestuia înainte de săvârșirea

infracțiunilor, se vor reține prevederile art. 74 lit. a) C. pen. raportat la

art. 76 lit. d) și e), cu consecința coborârii acestora sub minimul special,

astfel: pentru prima infracțiune inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de 6

luni închisoare, iar pentru cea de-a doua infracțiune (art. 31 raportat la art.

292 C. pen.), la pedeapsa de 2 luni închisoare.

Infracțiunile fiind

săvârșite în concurs, tribunalul a dispus ca pedepsele aplicate să fie

contopite și, în baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen.,

inculpatul C.P. să execute pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.

Funcțiile de constrângere

și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai

printr-o justă individualizare a pedepsei, care presupune și modalitatea ei de

executare, ținând seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi

ajutată să se schimbe în sensul adaptării ei la condițiile socioetice impuse de

societate.

În cauză, tribunalul

a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia,

întrucât condițiile de aplicare a suspendării condiționate a executării

pedepsei prev. de art. 81 C. pen. sunt îndeplinite, atât în ceea ce privește

pedeapsa aplicată care este de 6 luni închisoare, cât și referitor la datele ce

caracterizează persoana inculpatului, care este la primul contact cu legea

penală și a avut o atitudine sinceră, recunoscând faptele.

A treia infracțiune

reținută în rechizitoriu în sarcina inculpatului, cea prev. de art. 89 alin.

(1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată nu există în opinia Tribunalului pentru

următoarele motive: Părăsirea locului accidentului de către un conducător auto

implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau

vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane

ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracțiuni, este considerată

infracțiune doar dacă s-a făcut fără încuviințarea poliției care efectuează

cercetarea la fața locului faptei.

Reține prima instanță

că, nici una din aceste condiții nu este dată în speța de față, întrucât, în

urma incidentului rutier nu a existat nici o parte vătămată și nu s-a adus nici

o vătămare integrității sau sănătății vreunei persoane.

În opinia

tribunalului, a doua condiție esențială cerută de textul de lege - aceea ca

accidentul să se fi produs ca urmare a unei infracțiuni - nu este nici ea îndeplinită.

Accidentul s-a produs nu ca urmare a faptului că autovehiculul era

neînmatriculat ci datorită neadaptării de către inculpat a vitezei la

condițiile de drum, care a dat dovadă de neatenție și a ignorat condițiile

meteo care au influențat starea carosabilă.

Astfel se poate

constata indubitabil că accidentul s-a produs ca urmare a săvârșirii unei

contravenții și nu a unei infracțiuni. Este de presupus că și dacă era

înmatriculat autovehiculul, accidentul s-ar fi putut produce, deci nu se poate

reține existența unei legături de cauzalitate între incidentul rutier și

infracțiunea prev. de art. 89 alin. (1) din O.U.G.nr. 195/2002 republicată.

Mai mult, tribunalul

a mai constatat că, nu poate fi reținută împrejurarea că inculpatul nu ar fi

avut încuviințarea poliției și totuși a părăsit locul accidentului. O serie de

martori au relatat că inculpatul s-a aflat tot timpul la locul incidentului,

atât timp cât a durat cercetarea efectuată de organele de poliție.

Față de aceste

considerente tribunalul, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10

lit. a) C. proc. pen., a considerat că fapta nu există, achitându-l pe

inculpatul C.P. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 89 alin. (1)

din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

Având în vedere că

declarațiile numiților R.V. și C.C. din data de 22 noiembrie 2008 înregistrate

la Poliția Broșteni, precum și procesul-verbal întocmit urmare a acestor

declarații și a constatărilor de către Poliția Broșteni și autorizația din

aceeași dată s-au dovedit a nu corespunde adevărului, acestea au fost anulate

potrivit art. 348 C. proc. pen.

Împotriva sentinței

tribunalului, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și

inculpatul C.P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivele

invocate fiind reiterate și cu ocazia dezbaterilor asupra apelului, fiind

consemnate pe larg în partea introductivă a deciziei de față.

Examinând apelurile,

atât prin prisma motivelor invocate cât și sub toate aspectele de fapt și de

drept, curtea a constatat a fi întemeiat apelul declarat de parchet, din

următoarele considerente:

Din actele și

lucrările dosarului menționate mai sus, a rezultat, așa cum în mod temeinic s-a

reținut și în actul de sesizare că, inculpatul G.G. a completat declarațiile

tipizate cu privire la identitatea conducătorului auto și autovehiculul

implicat în accident și rubricile „avarii existente" și celelalte mențiuni

obligatorii, în care a făcut mențiuni total nereale, procesul-verbal de

sancționare și autorizația de reparație în care a menționat în mod nereal că

cel de-al doilea autovehicul implicat în accident este autoturismul Z de

culoare maro, condus de către făptuitorul C.C., deși din probele testimoniale

și tehnico-științifice rezulta indubitabil că accidentul a fost produs cu

autoturismul X de culoare albastră, cu nr. de înmatriculare provizoriu condus

de către învinuitul C.P.

Dacă inculpatul ar fi

examinat ambele autovehicule implicate în accident, în mod obiectiv ar fi

trebuit să constate că:

Autovehiculul X era

de culoare albastră, diferențele de culoare și deosebirile numerelor de

înmatriculare dintre autovehicul menționat în înscrisuri și cel menționat de

fapt în accident fiind atât de evidente încât organul constatator nu putea fi

în eroare.

De asemenea,

examinând autovehiculul X ar fi trebuit să constate că acesta are mult mai

multe avarii, grave și vizibile, decât cele menționate în declarația tipizată,

completată de agentul constatator la rubrica „avarii existente" - agentul

constatator a menționat drept avarii: bară față, far dreapta față, bară dreapta

față - în condițiile în care cu ocazia examinării autovehiculului identificat

pe parcursul urmăririi penale, s-a constatat că acesta prezenta următoarele

avarii: aripă față, far dreapta față, scară de urcare dreapta față, podul dreapta

față, aripă dreapta față, portieră dreapta față, portieră glisantă dreapta și

masca șinei de glisare, aripă dreapta față deasupra roții, stâlp lateral

dreapta față;

Totodată, inculpatul

a făcut mențiuni nereale în documentele de soluționare a evenimentului rutier,

cu intenția de a-l favoriza pe inculpatul C.P. care a pus în circulație și a

condus pe drumurile publice un autovehicul neînmatriculat, activitate

infracțională susținută de următoarele:

Relevant sub aspectul

lipsei de sinceritate a făptuitorului și a martorului C.D. sunt următoarele

afirmații ale celor doi date pe parcursul urmăririi penale, coroborate cu

susținerile învinuitului C.P.: Inculpatul C.P. - în chiar acel moment în locul

impactului a ajuns și microbuzul „Z" de culoare maro al firmei fratelui

meu, C.D., condus de C.C. ... pe care l-am rugat să mă ajute, în sensul de a

lua totul pe el și a declara că în accident a fost implicat autovehiculul pe

care îl conducea ... precizând că la locul accidentului nu reține să-l fi văzut

pe fratele său, C.D. Făptuitorul C.C. -„am circulat singur în microbuz și când

am ajuns în orașul Broșteni, în jurul orelor 18,00 - 19,00 am sesizat că

„X" de culoare albastră condus de cumnatul meu, C.P. provocase un accident

chiar în dreptul locuinței unui medic, declarând că nu a văzut autoturismul X

de culoare albastră al cumnatului său C.P., în acel loc găsindu-l doar pe C.P.,

continuând și precizând că în acel loc nu mai erau alte persoane, deși probele

susțin indubitabil că după impactul auditiv, la locul incidentului s-au adunat

mai mulți martori, printre care și persoanele ce se aflau la cabinetul

stomatologic, în dreptul căruia s-a produs impactul, precum și faptul că pe

numitul C.D. nu l-a văzut în acea seară, deși cu certitudine, după producerea

accidentului, a ajuns la fața locului, coordonând activitatea de scoatere a

autoturismului Y din curtea imobilului în care fusese împins după impact.

Martorul C.D. - a

declarat că nu își amintește dacă în momentul în care a ajuns la locul

accidentului a văzut autoturismul „X" de culoare albastră despre care

avusese informații că fusese implicat în accident, însă l-a văzut pe C.P., deși

acesta nu confirmă acest lucru și că împreună cu muncitorii ce erau

transportați cu „Z" de culoare maro și cu muncitorii de la firma fratelui

său s-a deplasat la un local public din zonă unde le-a făcut cinste, deși nici

una dintre persoanele ce se aflau în autoutilitara implicată în accident nu

confirmă acest lucru, iar făptuitorul C.C. a declarat în mod constant că era

singur în autovehiculul pe care l-ar fi condus.

Martorii M.V., G.D.,

C.M. și M.M. au declarat că se aflau în microbuzul „X" de culoare

albastră, care nu era înmatriculat în România condus de învinuitul C.P., care a

fost implicat în accidentul rutier de pe raza orașului Broșteni și că imediat

după accident au plecat cu mașini de ocazie spre domiciliu, declarând că

imediat după ce au coborât din microbuzul avariat, învinuitul a deplasat

autoutilitara pe o uliță și că pe durata de timp cât au rămas în zonă, cca. 5

minute, nu au văzut la fața locului nici un polițist sau vreun autovehicul cu

însemnele poliției.

Modul în care au fost

completate aceste înscrisuri, în special declarația tip confirmă fără nici un

dubiu că agentul constatator a avut intenția de a-l favoriza pe celălalt

învinuit prin inserarea unor mențiuni false, întrucât nu a completat în mod

constant rubricile declarației, așteptând ca părțile să ajungă la o înțelegere,

care să-i permită sustragerea de la răspunderea penală a învinuitului C.P.,

care pusese în circulație și condusese pe drumurile publice un autoturism

neînmatriculat.

De asemenea, faptul

că agentul de poliție nu a fost preocupat de identificarea celui de-al doilea

conducător auto și de stabilirea autovehiculului implicat în accident, este

confirmat și de declarația făptuitorului R.V., care a precizat că pe toată

perioada cât s-a efectuat cercetarea la fața locului, organul constatator nu a

întrebat nimic despre celălalt autovehicul implicat în accident și că la locul

faptei nu l-a văzut nici pe C.C. și nici pe C.P., el întâlnindu-i prima dată la

sediul Poliției orașului Broșteni, unde cei doi au ajuns la cca. 15 - 20 minute

după momentul prezentării lui în fața organului constatator.

Astfel, pe baza

probelor administrate în cauză a stabilit organul de urmărire penală faptul că,

în mod indubitabil, imediat după producerea impactului, învinuitul C.P. a

modificat locul accidentului prin deplasarea autovehiculului implicat în

accidentul rutier pe o uliță, în loc nevizibil, precum și că agentul

constatator G.G. nu a identificat și examinat cu ocazia cercetării la fața

locului autovehiculul condus de C.P. și nici nu a fost interesat de locul unde

a fost parcat acesta.

Totodată, s-a arătat

că făptuitorul R.V., după ce a sesizat auditiv impactul și a realizat că autoturismul

său este grav avariat, a anunțat SNAUU prin telefon, a așteptat intervenția

organelor de poliție, el declarând că a fost surprins când acestea, din chiar

primul moment au început să-i reproșeze că a lăsat autovehiculul