ÎCCJ, decizie (scj.ro #83619)

Societate comercială. Asociat. Excludere pentru neîndeplinirea obligației de a aduce aportul la capitalul social. Legea nr.31/1990,art218 Asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat, poate fi exclus din socitate, la cererea oricărui asociat sau a societății, conform art.218 din Legea nr.31/1990, fiind irelevantă valoarea modică a aportului convenit de asociați.. (Secția comercială, decizia nr.2416 din 18 aprilie 2003) Prin sentința civilă nr.294 din 23 martie 2001, Tribunalul Bacău a respins acțiunea reclamantei SC„G.A.” SRL, dar a admis cererea reclamantului B.A și a dispus excluderea pârâtului G.C. din societate ,respingând cererea reconvențională.

Instanța a reținut, că adunările generale care au stabilit desemnarea administratorului și majorarea capitalului social ,ca urmare a modificării legislative, s-au desfășurat fără prezența asociatului străin, care, deși convocat, nu a participat, manifestându-și dorința de a se retrage, încă din anul 1998. Totodată sumele trimise de asociatul străin au fost plătite reclamantului, nu virate în contul societății, ca aport la capitalul social, încât cererea reconvențională, tinde la realizarea dreptului ce nu a fost exercitat în timp util. De altfel, actele întocmite de asociatul român nu au încălcat dispozițiile imperative ale legii și nu s-a dovedit că acesta a folosit în interes personal, bunurile societății.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia civilă nr.613 din 25 octombrie 2001, a admis cererea apelantului pârât, și a schimbat în parte sentința, în sensul că a respins acțiunea reclamantului B.A. Instanța de apel, a considerat că măsura excluderii apare ca o sancțiune aplicată asociatului care nu-și îndeplinește obligațiile sau săvârșește fapte potrivnice intereselor societății. Reaua-credință a asociatului la majorarea capitalului social nu poate fi reținută în raport cu un cuantum modic al sumelor ce trebuiau virate. Reclamanții au declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 și pct10 C.proc.civ., considerând că greșita aplicare a dispozițiilor art.217 lit.a din Legea nr.31/1990 a condus la soluția nelegală pronunțată de curtea de apel, după cum comportamentul asociatului străin a condus la acționarea societății în instanță, de către C.C.I.

Bacău pentru dizolvarea acesteia. Pe de altă parte, motivarea contradictorie a instanței de apel cu privire la sumele de bani trimise de asociatul străin atrage netemeinicia hotărârii judecătorești atacate. Recursul este fondat. Dispozițiile art.217 din Legea nr.31/1990 reglementează situațiile în care sancțiunea aplicată asociatului, care nu-și îndeplinește obligațiile asumate ori săvârșește fapte contrare intereselor societății, este excluderea. Necesitatea protejării societății comerciale și apărării intereselor celorlalți asociați este rațiunea pentru care se impune măsura excluderii asociatului chiar dacă el nu este culpabil. Asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat poate fi exclus din societate, la cererea oricărui asociat sau a societății potrivit art.218 din Legea nr.31/1990..

Indiferent de valoarea aportului la care au convenit asociații, aceasta este o condiție care dă dreptul de participare la activitatea socială. De aceea este lipsit de importanță dacă aportul asociaților este modic sau nu, iar legea a stabilit sancțiunea excluderii în cazul în care capitalul subscris nu a fost vărsat. Printr-o interpretare care depășește scopul pentru care legea a fost edictată, instanța de apel a ajuns la concluzia greșită a inaplicării normelor de drept în raport cu valoarea minimă a obligației de îndeplinit. Astfel, în temeiul dispozițiilor art.312 C.proc.civ., Curtea a admis recursul reclamanților și a modificat decizia Curții de Apel Bacău, în sensul respingerii apelului declaratde pârât.