ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 24/2019

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 58 din Legea nr. 302/2004, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de amânare a predării, formulată de persoana extrădată A. (cu privire la care s-a dispus extrădarea prin sentința penală nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în Dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă, prin respingerea contestației, la data de 20 decembrie 2018).

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. civ. pen.., a fost obligată persoana extrădată la plata către stat a sumei de 200 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut că, prin cererea înregistrată la data de 04 ianuarie 2019 (cu termen stabilit inițial, prin repartizare aleatorie, la data de 09 ianuarie 2019, preschimbat ulterior, conform art. 353 alin. (10) din C. proc. civ. pen.., la cererea autorului său, la data de 07 ianuarie 2019, ora 14:00), persoana extrădată A. (cu privire la care s-a dispus extrădarea prin sentința penală nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în Dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă, prin respingerea contestației, la data de 20 decembrie 2018) a solicitat, în temeiul art. 58 din Legea nr. 302/2004, amânarea predării, invocând starea de sănătate și împrejurarea că este tatăl a trei copii, dintre care unul în vârstă de mai puțin de 1 an.

Cu privire la aceste motive, persoana extrădată a fost audiată, declarația sa fiind atașată la dosar.

De asemenea, a fost încuviințată, la cererea persoanei extrădate, proba cu înscrisuri, fiind respinsă, însă, proba cu expertiza medico-legală, pentru argumentele expuse pe larg în partea introductivă a sentinței.

Analizând cererea formulată de persoana extrădată A., curtea de apel a reținut că, prin sentința penală nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția I Penală, în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 și art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii (ratificat prin Legea nr. 111/2008), admițând cererea formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, a dispus extrădarea persoanei solicitate A., cu respectarea regulii specialității.

Totodată, a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate, în vederea extrădării, pe o perioadă de 30 zile, de la data de 12 decembrie 2018 până la data de 10 ianuarie 2019, inclusiv, constatând că aceasta a fost reținută pe o durată de 24 ore, de la data de 11 decembrie 2018 până la data de 12 decembrie 2018.

Contestația formulată de persoana solicitată împotriva sentinței penale anterior menționată, potrivit art. 52 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, a fost respinsă, ca nefondată, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la data de 20 decembrie 2018.

În continuare, s-a reținut că, potrivit art. 58 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 (temeiul juridic al prezentei cereri), predarea persoanei extrădate poate fi amânată în următoarele cazuri:

- se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana extrădată suferă de o boală gravă care face imposibilă predarea imediată, în acest caz predarea putând fi amânată până când starea de sănătate a acesteia se va ameliora;

- persoana extrădată este gravidă sau are un copil mai mic de 1 an, în acest caz predarea putând fi amânată până la încetarea cauzei care a determinat amânarea, astfel încât predarea să fie posibilă;

- din cauza unor împrejurări speciale, predarea imediată ar avea consecințe grave pentru persoana extrădată sau familia acesteia, în acest caz predarea putând fi amânată cel mult 3 luni și numai o singură dată.

Raportat la aceste dispoziții legale, Curtea de Apel București a constatat, în primul rând, că toate situațiile anterior menționate constituie motive de amânare facultativă, iar nu obligatorie, a predării.

De asemenea, a observat că, în speță, niciuna dintre aceste situații nu este în mod obiectiv incidentă în ceea ce o privește pe persoana extrădată A..

Astfel, referitor la starea de sănătate, persoana extrădată a susținut, în declarația de la termenul de astăzi, că suferă de o afecțiune a prostatei (iar nu și de vreo altă boală), de 1 an - 1 an și jumătate, acea afecțiune fiind ținută sub control prin administrarea de tratament medicamentos.

Prin urmare, s-a apreciat că este evident, pornind de la premisa realității susținerii persoanei extrădate, chiar dacă nu a fost prezentat niciun act medical doveditor (care să justifice efectuarea unei expertize medico-legale), iar afecțiunea menționată, deși pretins existentă de mai multă vreme, nu a fost invocată cu ocazia judecării cererii de extrădare, că aceasta nu suferă de o boală gravă, care ar fi de natură să facă imposibilă predarea ei imediată.

Referitor la împrejurarea că persoana extrădată are un copil în vârstă de mai puțin de 1 an (fiind prezentată, în acest sens, copie de pe certificatul de naștere al minorei B.), Curtea de Apel București a constatat că nu este aptă să justifice, prin ea însăși, amânarea predării, în lipsa conturării, de o manieră rezonabilă, a unor consecințe de o gravitate semnificativă pentru acel copil, în lipsa tatălui de lângă el pentru o anumită perioadă.

În concret, astfel cum chiar persoana extrădată a învederat în declarația sa, copilul respectiv beneficiază de îngrijire din partea mamei lui, împreună cu care locuiește, iar pretinsa lipsă de venituri a acesteia poate fi compensată din alte surse (inclusiv diverse forme de ajutor social).

Pe de altă parte, deși s-a susținut că acel copil ar fi fost născut prematur, nu s-a probat că acesta ar avea, în prezent, vreo problemă de sănătate.

Cu privire la situația familială generală a persoanei extrădate, instanța a constatat nu s-au invocat și dovedit împrejurări cu adevărat speciale, din cauza cărora predarea imediată a acesteia ar avea consecințe grave, făcându-se referire, la fel ca la momentul soluționării cererii de extrădare în urmă cu aproximativ 3 săptămâni, la existența a trei copii minori (inclusiv cel anterior menționat și fratele său, în vârstă de 1 an și 4 luni, care beneficiază amândoi de îngrijire din partea mamei, împreună cu care locuiesc și un altul, pentru care nu s-a făcut dovada custodiei, născut dintr-o altă relație, aflat în Bulgaria și îngrijit de bunică) și, respectiv, la administrarea de către persoana extrădată a unei societăți comerciale (care poate fi transferată oricând, numai pe bază de acte, către o altă persoană).

În același timp, față de natura acuzațiilor la care se referă cererea de extrădare deja definitiv admisă (apartenență la un grup infracțional organizat-, fraudă informatică și spălare de bani), s-a apreciat că niciunul dintre motivele anterior menționate nu poate justifica, în mod obiectiv, amânarea (facultativă) a predării persoanei extrădate.

Împotriva sentinței nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, a formulat contestație persoana extrădabilă A..

Analizând hotărârea contestată, în raport cu actele dosarului și dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază nefondată contestația formulată, pentru următoarele considerente:

Preliminar, trebuie subliniat că persoana extrădabilă A. nu a formulat contestație împotriva sentinței penale nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2018, hotărâre care, de altfel, a rămasă definitivă prin decizia nr. 979 din 20 decembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Persoana extrădabilă A. a formulat contestație împotriva sentinței nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, prin care, în temeiul art. 58 din Legea nr. 302/2004, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de amânare a predării către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că autoritățile americane au solicitat extrădarea persoanei extrădabile A., acuzată de apartenența la o organizație coruptă, conspirație la comiterea fraudei prin cablu și conspirație la spălare de bani, pentru a fi judecată în Statele Unite ale Americii.

Această solicitare a făcut obiectul dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel București, secția I Penală.

Astfel, prin sentința penală nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția I Penală a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, a dispus extrădarea persoanei solicitate A. cu respectarea regulii specialității, precum și arestarea provizorie a acesteia în vederea extrădării pe o durată de 30 de zile, de la data de 12 decembrie 2018 până la data de 10 ianuarie 2019, inclusiv.

Această hotărâre a rămas definitivă la data de 20 decembrie 2018, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația formulată de persoana extrădabilă A..

Ulterior soluționării în mod definitiv a dosarului nr. x/2018, contestatorul A. a formulat o nouă cerere, prin care a solicitat amânarea predării, în temeiul art. 58 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, solicitare ce a fost respinsă prin sentința penală nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, care face obiectul prezentei contestații.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte observă că, la data de 10 ianuarie 2019, înainte de pronunțarea prezentei decizii, avându-se în vedere dispozițiile unei hotărâri definitive (sentința penală nr. 256/F din data de 12 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, definitivă prin decizia nr. 979 din 20 decembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) A. a fost extrădat în Statele Unite ale Americii. În aceste condiții, contestația formulată de către persoana extrădabilă A. împotriva sentinței prin care a fost respinsă cererea de amânare a predării, a rămas fără obiect.

Față de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. civ. pen.., va obliga contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. civ. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 130 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 1/F din 07 ianuarie 2019 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 130 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15 ianuarie 2019.