ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2319/2018

Asupra conflictului de competență constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. x/2017, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Olt, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună punerea sub interdicție a pârâtului.

Prin sentința civilă nr. 792/19.02.2018 s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Slatina și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, reținându-se că cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează, conform art. 936 C. proc. civ., de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul, care, conform cărții de identitate, este cea din Sectorul 5 București, adresa unității spitalicești neputând fi asimilată noțiunii de domiciliu câtă vreme nu a fost probată intenția părții în cauză de a-și stabili domiciliul la spitalul unde este internat, conform art. 89 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 3413 din 24 aprilie 2018, Judecătoria Sector 5 București a reținut că imobilul din București, nu întrunește condițiile pentru a fi considerat domiciliu, în sensul legii, față de faptul că pârâtul nu mai are nicio legătură cu acesta, fiind instituționalizat la Centrul de Îngrijire și Asistență Spineni de la data de 24.04.2008. Simplul fapt că un imobil înstrăinat în urmă cu 16 ani figurează în continuare în evidențele statului ca domiciliu al pârâtului, când acesta nici nu ar fi avut posibilitatea de a-și declara un alt domiciliu și preschimba actul de identitate din pricina bolii de care suferă, nu poate justifica în niciun caz concluzia că pârâtul are domiciliul în București și că aceasta ar putea constitui o locuință principală, conform art. 87 C. civ.

Astfel, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Slatina și, constatând conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Asupra conflictului negativ de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Obiectul judecății îl constituie punerea sub interdicție a unei persoane, respectiv pârâtul A., care se află instituționalizat la Centrul de Îngrijire și Asistență Spineni de la data de 24.04.2008, iar, potrivit referatului de anchetă socială întocmit în cauză, acesta nu mai locuiește la adresa indicată din București, din anul 2002, când imobilul a fost înstrăinat.

Conform art. 936 din C. proc. civ., "Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul".

Dispozițiile art. 936 C. proc. civ. instituie o normă specială de competență teritorială absolută în materia punerii sub interdicție, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că privește capacitatea persoanei fizice. Astfel, competența de soluționare a cererii de punere sub interdicție a unei persoanei aparține numai instanței de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.

Chestiunea de drept care a determinat ivirea prezentului conflict de competență privește interpretarea diferită pe care instanțele de judecată aflate în conflict au dat-o noțiunii de domiciliu în situația de față, cu privire la o persoană lipsită de discernământ, aflată internată pe o durată nedeterminată, într-o unitate spitalicească.

Se constată că imobilul din București, sectorul 5 - adresa menționată în cuprinsul actului de identitate al pârâtului, nu întrunește condițiile pentru a fi considerat domiciliu, în sensul legii, întrucât acesta nu mai are nicio legătură cu acest imobil, bun înstrăinat în urmă cu 16 ani, chiar dacă figurează ca domiciliu al pârâtului în evidențele statului.

Din raportul de evaluare aflat la dosar, reiese că pârâtul este instituționalizat din anul 2001, este imobilizat la pat și nu are locuință, deci nu are un domiciliu stabil.

Față de această situație, dispozițiile art. 936 C. proc. civ. trebuie interpretate în coroborare cu prevederile art. 87 C. civ., ținându-se seama și de necesitățile probatorii, dar și de măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, începând cu desemnarea unui curator special pe durata procesului și terminând cu desemnarea unui tutore pentru pârât după punerea sub interdicție. Or, instanța de la reședința actuală a acestuia este cea mai bine plasată pentru a identifica persoane în măsură să îndeplinească aceste sarcini.

În consecință, față de considerentele arătate, cum pârâtul locuiește efectiv în localitatea Spineni, județul Olt, la Centrul de Îngrijire și Asistență Spineni de la data de 24.04.2008, instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de punerea sa sub interdicție este Judecătoria Slatina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 iunie 2018.