ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2522/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2522/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 24.10.2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. și cu Autoritatea Tutelară din Primăria Sector 6 București, a solicitat punerea sub interdicție a pârâtei, respectiv numirea reclamantei în calitate de tutore a pârâtei.
Prin sentința civilă nr. 1706/05.03.2018 Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Liești, Județul Galați
Pentru a decide astfel, Judecătoria Sectorului 6 București a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 936 C. proc. civ., cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.
În acest sens, instanța a reținut că, potrivit actului de identitate aflat din dosar, pârâta are domiciliul în județul Galați, potrivit susținerilor reclamantei din cuprinsul cererii introductive pârâta și-a schimbat domiciliul, locuind în fapt la domiciliul reclamantei din București, sector 6, de mai bine de 2 ani.
Instanța a reținut că stabilirea pârâtei în domiciliul reclamantei, în vederea îngrijirii sănătății, fără ca în decursul celor 2-3 ani cât pârâta a locuit efectiv în locuința reclamantei să fi întreprins demersurile administrative de modificare a domiciliului/reședinței nu poate fi asimilat unei locuințe principale în sensul art. 87 C. civ., pârâta aflându-se în această locație ca efect a nevoii de îngrijire, nu în scop locativ.
Astfel învestită, Judecătoria Liești, prin sentința civilă nr. 466/09.05.2018, la rândul său, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București și, în temeiul art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., constatând ivit conflictul negativ de competență, l-a înaintat, spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru a decide astfel, Judecătoria Liești a reținut următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 936 din C. proc. civ., "Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul."
În privința noțiunii de "domiciliu" a persoanei a cărei punere sub interdicție se solicită, s-a apreciat că aceasta trebuie privită într-un sens mai larg, interesând nu atât domiciliul menționat în actul de identitate, cât adresa unde aceasta locuiește efectiv.
Totodată, sub aspectul competenței, instanța a apreciat că trebuie avut în vedere domiciliul de fapt, pe care persoana a cărei punere sub interdicție se solicită, îl are la momentul sesizării instanței.
Raportat la data sesizării instanței, 24.10.2017, locuința efectivă a pârâtei B. era de mai bine de 3 ani în municipiul București, aceasta locuind în fapt la domiciliul reclamantei din București, potrivit susținerilor reclamantei și a înscrisurilor existente la dosarul cauzei.
Potrivit adeverinței nr. x/17.10.2017 eliberată de către Asociația de proprietari Bl. x, pârâta B., este locatar al Bl. x, locuind la ap. x, sc. x începând cu luna decembrie 2013 și până în prezent, fiind trecută în cartea de imobil a blocului.
Conflictul negativ de competență a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 24 mai 2018, fiind fixat termen pentru soluționare la 14 iunie 2018.
Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, pentru considerentele care succed.
Cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. are ca obiect punerea sub interdicție a pârâtei B. și numirea sa în calitate de tutore al acesteia.
Potrivit dispozițiilor art. 936 C. proc. civ., "Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul."
Din punct de vedere procesual, prin noțiunea de "domiciliu" se înțelege nu acela pe care o persoană îl are menționat în actul de identitate, ci cel pe care l-a stabilit în fapt, în localitatea unde trăiește efectiv, deoarece scopul dispozițiilor legale referitoare la domiciliu este acela ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență dreptului lor la apărare și a facilita accesul la justiție.
În cauza dedusă judecății, din cuprinsul acțiunii rezultă că persoana ce se solicită a fi pusă sub interdicție judecătorească, respectiv pârâta locuiește în fapt la domiciliul reclamantei din București.
Acest fapt este confirmat de adeverința nr. x/17.10.2017 eliberată de Asociația de proprietari Bl. x, din care rezultă că pârâta B. este locatar al Bl. x, locuind la ap. x, sc. E, începând cu luna decembrie 2013 și până în prezent, fiind trecută în cartea de imobil a blocului.
Așa fiind, având în vedere că persoana în legătură cu care s-a solicitat punerea sub interdicție, în speță pârâta B., locuiește efectiv în Municipiul București, sector 6, în raport cu dispozițiile art. 936 C. proc. civ., instanța competentă teritorial este Judecătoria Sectorului 6 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 6 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14.06.2018.