ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 511/2017

HOTĂRÂRE

17.03.2017

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 511/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 511/2017

Asupra conflictului de competență constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la data de 07.06.2016 sub nr. x/233/2016, petenta A. a solicitat instanței punerea sub interdicție a intimatei B. și numirea sa în calitate de tutore. Petenta a mai solicitat numirea sa în calitate de curator al intimatei până la punerea sub interdicție a acesteia în vederea ridicării drepturilor bănești cuvenite intimatei.

În motivarea cererii, petenta a arătat că intimata este mama sa și de aproximativ 2 ani de zile manifestă un comportament anormal din cauza afecțiunilor psihice de care suferă aceasta. Petenta a precizat că intimata nu se mai preocupă de treburile gospodărești, are schimbări bruște de atitudine și depresii severe frecvente.

A mai precizat că intimata a divorțat în mod amiabil de tatăl său și fiind manipulată de acesta dorește să renunțe la toate bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei în favoarea acestuia și chiar a formulat plângeri la poliție împotriva petentei prin care s-a plâns că a fost agresată fizic de fiica sa deși acest fapt nu corespunde realității.

În drept a invocat dispozițiile art. 164, art. 170 și art. 167 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 6742 din 12.10.2016, Judecătoria Galați

a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Podu Turcului, argumentând că, în conformitate cu dispozițiile art. 936 C. proc. civ. cererea de punere sub interdicție judecătorească se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.

Cu referire la noțiune de „domiciliu”, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice se afla acolo unde acesta declară că își are locuința principală, iar schimbarea domiciliului operează atunci când persoana se mută într-un anumit loc cu intenția de a avea acolo locuința principală.

În prezenta cauză, pârâta are domiciliul în comuna Podul Turcului unde a și efectuat mutația, fapt probat prin mențiunile efectuate de Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor - Consiliul Local al Comunei Podul Turcului. Instanța a constatat că localitatea Podul Turcului se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Podul Turcului.

Or, în această situație, competența teritorială de soluționare a acțiunii, față de dispozițiile art. 936 C. proc. civ., aparține Judecătoriei Podul Turcului și nu Judecătoriei Galați.

Prin încheierea din 1 februarie 2017, Judecătoria Podu Turcului a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, în speță, reclamanta A. a învestit Judecătoria Galați cu soluționarea unei acțiuni civile, având ca obiect punerea sub interdicție a intimatei B. și numirea sa în calitate de tutore.

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 07.06.2016, reclamanta a indicat ca domiciliul al intimatei ca fiind în municipiul Galați, jud. Galați, aspect ce rezultă și din copia actului de identitate anexată în acest dosar.

La dosar intimata B. a depus prin apărător o copie a cărții sale de identitate, cu mențiunea că aceasta are reședința începând cu data de 27.06.2016 în comuna Podu Turcului, jud. Bacău.

În astfel de litigii, potrivit normei de competență teritorială absolută prevăzută de art. 936 C. proc. civ.: „cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul”.

Așa fiind, din cele trei elemente de determinare a competenței teritoriale, reclamanta a furnizat unul singur, respectiv adresa domiciliului intimatei, or, orice modificare de domiciliu sau domiciliu ales după sesizarea unei instanțe nu este de natură a conduce la schimbarea competenței instanței deja învestite.

O atare soluție este justificată pe deplin și de necesitatea realizării unei bune administrări a justiției, printr-o judecată a cauzei într-un termen rezonabil, finalitatea fiind aceea de a evita declinările de competență impuse de schimbările ulterioare de domiciliu ale reclamantului.

Astfel, împrejurarea că ulterior depunerii acțiunii, intimata și-a ales o altă reședință, respectiv în comuna Podu Turcului, jud. Bacău, nu poate determina în mod automat competența de soluționare a cauzei în favoarea unei alte instanțe, respectiv Judecătoriei Podu Turcului.

De altfel, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, prin decizia civilă nr. 1352 din 2 aprilie 2014.

Ivindu-se conflictul negativ de competență, în raport de dispozițiile art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție.

Asupra conflictlilui negativ de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Obiectul judecății îl constituie punerea sub interdicție a unei persoane majore, desemnarea unui tutore al acesteia și autorizarea săvârșirii de către tutore a unui act de dispoziție, fiind incidente dispozițiile art. 168, art. 170 C. civ., art. 114 alin. (1), art. 936 rap. la art. 94 lit. a) C. proc. civ.

În conformitate cu dispozițiile art. 168 C. civ. „Soluționarea cererii de punere sub interdicție judecătorească se face potrivit dispozițiilor C. proc. civ.”, iar, potrivit art. 170 C. civ. „prin hotărârea depunere sub interdicție se desemnează și un tutore al persoanei ocrotite”.

Potrivit art. 936 C. proc. civ., „Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul”, iar, conform art. 114 C. proc. civ., cu denumirea marginală „Cereri în materie de tutelă și familie „(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritoriala își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită”.

Art. 94 C. proc. civ. prevede că „Judecătoriile judecă: 1. în primă instanță: a) cererile date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel”.

Prin urmare, dispozițiile art. 936 C. proc. civ. instituie o normă specială de competență teritorială absolută în materia punerii sub interdicție, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că privește capacitatea persoanei fizice. Astfel, competența de soluționare a cererii de punere sub interdicție a unei persoanei aparține numai instanței de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.

Chestiunea de drept care a determinat ivirea prezentului conflict de competență privește interpretarea diferită pe care instanțele de judecată aflate în conflict au dat-o noțiunii de domiciliu în materia punerii sub interdicție cu privire la o persoană majora.

Noțiunea de domiciliu este definită de dispozițiile art. 87 C. civ. potrivit căruia „Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală”.

De asemenea, art. 91 din același cod prevede că „Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate”.

Reiese că, în speță, domiciliul pârâtei este cel care figurează în cuprinsul buletinului de identitate, loc în care aceasta a și locuit efectiv la data sesizării instanței.

Conform copiei din buletinul de identitate al intimatei, aflată la dosarul Judecătoriei Galați, intimata avea domiciliul, la data sesizării instanței, 07.06.2016, în municipiul Galați, pe raza teritorială a Judecătorie Galați. Aceasta și-a schimbat, la data de 28.06.2016, ulterior sesizării instanței, domiciliul, stabilindu-se în comuna Podu Turcului, jud. Bacău, astfel cum rezultă din mențiunile efectuate în cartea de identitate a intimatei.

De altfel, la data sesizării instanței, intimata domicilia în municipiul Galați, astfel cum rezultă din mențiunile din adeverința eliberată de Asociația de proprietari nr. x conform cărora aceasta a locuit în Galați până la data de 15 iunie 2016.

Determinarea instanței competente să soluționeze cererea dedusă judecații trebuie făcută prin raportare la data formulării acțiunii, respectiv 07 iunie 2016, iar nu ulterior, chiar dacă intervin modificări în ceea ce privește domiciliul părților în cauză, în acest sens fiind și dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că „instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul”.

Prin urmare, prevederile art. 936 C. proc. civ. coroborate cu cele ale alin. (2) al art. 107 din același cod reglementează expres momentul determinării instanței competente, respectiv acela al sesizării instanței, astfel că, în situația de față, sunt nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliul intimatei.

Împrejurarea că ulterior datei formulării cererii de chemare în judecată intimata și-a schimbat domiciliul nu are niciun efect cât privește determinarea instanței competente, din înscrisurile de la dosar rezultând că partea a avut domiciliul pe raza municipiului Galați până la data de 27 iunie 2016, sesizarea Judecătoriei Galați fiind făcută anterior, la data de 07 iunie 2016.

Ca atare, din interpretarea dispozițiilor art. 107 C. proc. civ., schimbarea domiciliului intimatei, domiciliu care a atras competența unei anumite instanțe, cum este în cazul de față, nu poate determina declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea instanței în circumscripția căreia se află noul domiciliu/noua reședință a acesteia, astfel că schimbarea ulterioară a reședinței sau a domiciliului nu poate avea efecte decât asupra locului citării acestora, conform dispozițiilor art. 172 C. proc. civ., instanța inițial învestită rămânând competentă să soluționeze cauza.

Pentru argumentele mai sus arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, ca instanță în raza căreia se afla, la data sesizării instanței, domiciliul persoanei a cărei punere sub interdicție se solicită.