ÎCCJ, decizie (scj.ro #83659)

Contestație la executare.Neconcordanțe privind întinderea

titlului executoriu.Apărări de fond. Inadmisibilitate

Nu se

poate cerceta pe calea contestației la executare, legalitatea unei hotărâri

judecătorești și nici nu se poate dispune anularea acesteia,  însă

contestatorul poate face apărări de fond în cazul  în care invocă motive

de stingere a obligației când acestea sunt posterioare hotărârii ce se execută

sau  în cazul în care titlul executoriu nu este emis de o instanță

judecătorească.

Secția

comercială, decizia nr.628 din 1 februarie 2002

Tribunalul București, prin sentința civilă nr.1744 din 6 martie 2001, a

respins contestația la executare a petentei B.M. împotriva B.R.D., Sucursala

București, cu motivarea că aspectele invederate și criticile formulate

reprezintă în realitate apărări de fond sau motive de retractare a acestora

prin pronunțarea unor căi de atac, deși temeiul legal invocat făcea

referire  strictă la incidentele privind executarea sau explicarea

înțelesului dispozitivului și întinerii unui titlu executoriu,

Reclamanta a declarat apel critiând modul eronat în care instanța de fond a

reținut situația de fapt ce a condus la pronunțarea soluției atacate, susținând

că erau îndeplinite condițiile art.399-405 C.proc.civ., întrucât vânzarea unui

imobil pentru  o creanță care nu este certă, lichidă și exigibilă,

constituie o cauză de vătămare prin executare; că prin sentința civilă

nr.1941/1995, a Tribunalului București, investită cu formulă executorie,

instanța nu a hotărât vânzarea imobilului ci a dispus plata sumei de 190.301 de

lei, deși contractul de credit nr.1139 din 12 noiembrie 1992 a fost prescris la

12 noiembrie 1995 iar comandamentul din 26 februarie 1999 nu a fost instituit

în baza sentinței civile nr.1941/1995 ci în baza încheierii din 3 februarie

1999 considerată act de creanță, astfel că atât dreptul la acțiune cât și

dreptul de a cere executarea silită, au fost prescrise.

Curtea de Apel București  prin decizia nr.1064 din 22 iunie 2001, a

respins apelul ca nefondat, reținând că nu se poate cerceta pe calea

contestației la executare, legalitatea hotărârilor judecătorești și cu atât mai

puțin să se dispună anularea acestora.

Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei date în apel, susținând că

instanța nu s-a pronunțat asupra excepțiilor ridicate pe calea contestației la

executare, respectiv pierderea puterii executării sentinței civile nr.1941din

26 octombrie 1995 prin prescrierea termenului de executare a acesteia în

condițiile Decretului nr.167/1958; și nici asupra constatării nulității tuturor

actelor de executare îndeplinite în cauză în perioada 3 februarie 1999 – 6

iunie 2001.

De asemenea, reclamanta a susținut că nu s-a ținut cont de faptul că în

cadrul contestației la executare pot fi invocate și apărări de fond, atunci

când vizează cauze de stingere a obligației.

Recursul este nefondat.

Potrivit art.399 C.proc.civ., orice executare silită se poate contesta de

cei interesați sau vătămați prin executare iar motivele invocate de contestator

nu pot să se refere la chestiuni de fond care să repună în discuție o hotărâre

rămasă definitivă, deoarece apărările respective au fost sau au putut să fie

ridicate în cursul judecății de fond sau prin exercitarea căilor legale de

atac. Punerea în discuție, în fața instanței de executare, a validității

titlului executor, ar stinge puterea lucrului judecat.

Singurul caz în care contestatorul poate să facă apărări de fond este acela

în care invocă motive de stingere a obligației, posterioare hotărârii ce se

execută, iar nu anterioare acesteia. Același principiu este aplicabil și în

cadrul unei contestații privind înțelesul, întinderea și aplicarea

dispozitivului ce se execută, instanța neputând nici în acest caz să cerceteze

și să rețină decât fapte și împrejurări care sunt ulterioare hotărârii ce se

execută, deoarece împrejurările anterioare au fost sau puteau fi invocate la

instanțele de fond,  apel sau recurs.

În considerarea celor arătate, instanța de fond a respins contestația la

executare, soluție confirmată de Curtea de Apel București.

De altfel, prin motivele de recurs au fost reluate susținerile din

motivarea contestației la executare, nefiind întrunite nici una din situațiile

prevăzute de art.304C.proc.civ.

În consecință, recursul a fost respins ca nefondat.