ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3213/2018

Asupra recursului de față;

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal la data de 31.05.2016, sub nr. x/2016, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, suspendarea executării Notificării nr. x/16.05.2016 emisă de Serviciul Medical din cadrul Ministerului Transporturilor, în temeiul art. 14 - 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Prin Sentința nr. 169 din 6 iulie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de suspendare act administrativ formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor - Serviciul Medical.

Împotriva Sentinței nr. 169 din 6 iulie 2016 a declarat recurs în termen legal reclamanta SC A. SRL, prin care a solicitat, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea sentinței și, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare a executării Notificării nr. x/16.05.2016 emisă de Ministerul Transporturilor - Serviciul Medical.

În motivarea recursului, au fost invocate, în esență, următoarele motive de nelegalitate privind hotărârea primei instanțe:

3.1 Pentru a dispune respingerea cererii de suspendare executare act administrativ, instanța a reținut că "Deși în cuprinsul procesului-verbal de control (din data de 05.05.2016) și a Notei nr. x/13.05.2016 s-au reținut mai multe abateri de la legalitate, reclamanta a formulat critici doar cu privire la neconformitatea ștampilelor cu tuș și timbru sec".

În această privință, se impune precizarea că singurele înscrisuri ce au fost comunicate reclamantei cu ocazia controlului efectuat în data de 5 mai 2016 au fost Procesul-verbal din 5 mai 2016 și Notificarea nr. x/16 mai 2016.

Instanța nu a avut în vedere faptul că Nota nr. x/13 mai 2016 emisă de către intimatul-pârât este un act intern al acestuia care nu a fost comunicat niciodată reclamantei și în care se regăsesc observații/abateri de la legalitate suplimentare față de cele menționate în Procesul-verbal de verificare din data de 5 mai 2016.

Pe de altă parte, în cuprinsul Notificării nr. x/16 mai 2016 nu sunt menționate punctual neconformitățile constatate care au dus la aplicarea sancțiunii drastice a retragerii certificatului de agreare pe o perioadă de 2 ani.

3.2 Este criticabilă și constatarea primei instanțe, în sensul că "Din examinarea avizelor medicale depuse la dosarul cauzei rezultă că ștampilele aplicate poartă mențiuni diferite de cele menționate în certificatul de agreare emis de către Ministerul Transporturilor".

Or, analizând mențiunile din Certificatul de agreare și mențiunile din suprafața ștampilei și a timbrului sec, se poate lesne observa că singura mențiune obligatorie este aceea a denumirii societății emitente, și anume SC A. SRL, mențiune care se regăsește atât pe amprenta ștampilei cu tuș cât și pe amprenta timbrului sec, astfel că nu se confirmă susținerile intimatului și ale primei instanțe.

3.3 Referitor la condiția cazului bine justificat prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004, prima instanță a mai reținut "Chiar dacă, ipotetic vorbind, s-ar reține că aplicarea ștampilei în forma atașată la dosar nu justifică aplicarea sancțiunii administrative a retragerii certificatului de agreare pentru examinări medicale pe siguranța transporturilor, instanța constată că numai această împrejurare nu este de natură să creeze o îndoială serioasă asupra actului administrativ contestat în condițiile în care s-au reținut și alte neregularități necontestate, cum sunt cele privind completarea analizelor medicale și a avizelor medicale, care nu sunt înseriate și numerotate, aspecte ce sunt de natură să atragă singure aplicarea sancțiunii administrative respective".

Sub acest aspect, sub rezerva faptului că această așa-zisă "neconformitate" nu a fost cunoscută până în momentul în care reclamanta a primit întâmpinarea formulată de către pârât, se impune precizarea că motivarea instanței nu corespunde realității, deoarece aceste formulare sunt niște tipizate autocopiative după Formularul de la Anexa nr. 4 a Ordinului nr. 1262/2013 și sunt procurate de la toate tipografiile din România având direct înscrisă seria pe acestea.

Pe de altă parte, reclamanta a depus în anexa la răspunsul la întâmpinare o serie de înscrisuri originale printre care și specimene de Aviz medical, dar și un Aviz medical în original din care se poate lesne observa că avizele sunt înseriate și numerotate.

În plus, toate examinările sunt raportate electronic atât la intimat, cât și la Direcția de Sănătate Publică Galați conform dispozițiilor legale, fapt reținut și în cuprinsul Procesului-verbal de verificare la pct. 4 lit. c), astfel că această susținere este total nefondată.

3.4 Cu privire la paguba iminentă, prima instanță a reținut că "aceasta presupune producerea unui prejudiciu viitor și previzibil, greu sau imposibil de reparat. Întrucât iminența producerii unei pagube nu se prezumă ci trebuie dovedită de reclamantă, instanța, constatând că reclamanta s-a limitat doar la o serie de afirmații fără suport probator, constată neîndeplinită și cea de-a doua condiție obligatorie prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004".

Față de această motivare superficială bazată pe studierea lacunară a cauzei de către completul de judecată a fondului, se impune a se constata că la dosarul cauzei se regăsește, la dosar fond, anexat la Răspunsul la întâmpinare, un înscris denumit Raportul privind situația financiară contabilă pentru anul 2015, nr. 544 din 4 iulie 2016 emis de către Departamentul Economic din cadrul societății reclamante.

În cuprinsul acestui înscris este redat, în mod sintetizat, impactul economico- financiar al aplicării sancțiunii retragerii certificatului de agreare asupra situației economico-financiare a societății.

În plus, societatea are angajați 6 medici, aceasta fiind una dintre condițiile legale esențiale în vederea obținerii agreării, iar în această perioadă trebuie achitate drepturile salariale cuvenite acestora, fără de care activitatea societății nu mai poate continua.

Totodată, prin aplicarea sancțiunii nelegale a retragerii Certificatului de agreare prin Notificarea nr. x/16 mai 2016, mai mult de 1/3 din cifra de afaceri a societății este grav afectată, astfel că urmează intrarea în procedura insolvenței.

În concluzie, recurenta a apreciat că se impune admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare a executării Notificării nr. x/16 mai 2016 emisă de către intimat.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 483 - 508 din C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la instanță la data de 26 septembrie 2016, intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, susținând că simpla afirmație în sensul că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fără a produce dovezi din care să rezulte temeinicia cererii de suspendare, nu este suficientă pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ.

Au fost prezentate de către intimatul-pârât o serie de considerente teoretice privitoare la procedura de suspendare a executării actului administrativ, precum și pretinsele abateri constatate cu ocazia acțiunii de control, care au justificat retragerea Certificatului de agreare nr. x din 7 aprilie 2014, pe o perioadă de 2 ani.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că recursul este nefondat, în sensul și pentru considerentele ce urmează.

Dispozițiile legale incidente în cauză sunt cele prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, conform cărora "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond (...).

Astfel cum rezultă din aceste dispoziții legale, condiția de bază pentru admiterea unei cereri de suspendare formulate în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 este aceea ca suspendarea să vizeze executarea unui act administrativ unilateral.

Din conținutul noțiunii de act administrativ [art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004] rezultă că, pentru a avea această calitate, actele emise de autoritățile publice trebuie să fie susceptibile de a da naștere, a modifica sau a stinge raporturi juridice.

În cauza de față, obiectul cererii de suspendare este reprezentat de Notificarea nr. x din 16 mai 2016 emisă de Ministerul Transporturilor - Serviciul Medical prin care i se comunică reclamantei SC A. SRL faptul că, prin Nota nr. x/13.05.2016 s-a dispus aplicarea sancțiunii administrative de retragere a certificatului de agreare pentru examinări medicale pe siguranța transporturilor nr. 232/07.04.2014 pe o perioadă de 2 ani, conform prevederilor art. 4 lit. b) din OMT nr. 1263/2013.

Acest înscris nu are însă calitatea de act administrativ în sensul prevăzut de lege, întrucât nu produce efecte prin el însuși efecte juridice, servind doar la îndeplinirea formalităților de comunicare a actului administrativ deja emis, reprezentat de Nota nr. x/13.05.2016, prin care s-a dispus aplicarea sancțiunii administrative.

În aceste condiții, cererea de suspendare a executării Notificării nr. x/16.05.2016 promovată de reclamantă nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel că hotărârea primei instanțe, în sensul respingerii acesteia, se impune a fi menținută.

Prin urmare, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamantă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva Sentinței nr. 169 din 6 iulie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CL