ÎCCJ, decizie (scj.ro #83306)

Instanța competentă material să soluționeze opoziția la executare cambială Opoziția la executare este de competența judecătoriei care a investit cambia cu formulă executorie. (Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr . 2992 din 21 octombrie 2008) Prin cererea formulată la 13 iunie 2006, contestatoarea SIF M. SA a formulat în contradictoriu cu AVAS BUCUREȘTI – opoziție la somația de executare comunicată în baza biletului la ordin emis de SC I.H. SRL în favoarea SC A.I. SRL, girat, în continuare de BCR către AVAS, solicitând anularea formelor de executare și exonerarea de la plată. Prin sentința nr.9357/2006 a Judecătoriei Bacău, rămasă irevocabilă prin decizia nr.153/R/2007 a Tribunalului Bacău s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

În esență, s-a reținut că titlul ce stă la baza executării a cărei anulare se solicită este unul cambial, iar dreptul comun în această materie îl constituie Legea nr.58/1934, însă atâta timp cât opoziția la executare se referă la o executare silită pornită de AVAS în baza O.U.G. nr.51/1998 rezultă că și normele de competență materială de soluționare a opoziției trebuie să fie cele reglementate de acest act normativ. Prin sentința nr.89 din 16 mai 2008, Curtea de Apel București – Secția a VI-a comercială a admis excepția de necompetență materială invocată de reclamantă și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Bacău, constatând ivit conflictul negativ de competență.

Cauza a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență. În considerentele sentinței s-a reținut că reclamanta a înțeles să învestească instanța cu o opoziție la executare cambială, întemeiată pe dispozițiile art.62 din Legea nr.58/1934, care este de competența judecătoriei. Asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Bacău și Curtea de Apel Bacău, Înalta Curte constată următoarele: În drept, s-au indicat dispozițiile Legii nr.58/1934, Normele cadru nr.6/1995 emise de B.N.R., precum și prevederile Codului de procedură civilă și ale Codului civil.

Din examinarea acțiunii introductive, în raport de motivele invocate dar și de temeiurile de drept indicate, Înalta Curte consideră că reclamanta a înțeles să sesizeze instanța cu o opoziție la executare cambială reglementată de art.60-62 din Legea nr.58/1994, ca fiind un mijloc procedural prin care se atacă însuși fondul dreptului de creanță ce decurge din titlul în litigiu și nu cu o contestație la executare. Simpla transmitere convențională a creanței către AVAS București nu este de natură a atrage calificarea acțiunii reclamantei ca fiind o contestație la executare căreia să-i fie aplicabile dispozițiile O.U.G. nr.51/1998 tocmai având în vedere legătura indisolubilă dintre titlul de valoare în litigiu și circuitul procedural al realizării sale reglementat de Legea nr.58/1934 privind cambia și biletul la ordin.

În atare situație, în considerarea prevederilor art.62 din actul normativ menționat potrivit cu care opoziția la executare este de competența judecătoriei care a investit cambia cu formulă executorie, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Bacău.