ÎCCJ, decizie (scj.ro #84760)

Ocuparea abuzivă a unei locuințe proprietate de stat. Decretul-lege nr.24/1990. Lege temporară Decretul-lege nr.24/1990, prin care se incriminează fapta de ocupare abuzivă a unei locuințe proprietate de stat, nu este o lege temporară și nici nu a fost abrogată expres sau tacit, fiind în vigoare. Decizia nr.4673 din 1 noiembrie 2002 Prin sentința penală nr.340 din 14 decembrie 1998, Judecătoria sectorului 5 București a condamnat pe inculpatul B.N. în baza art.1 din Decretul-lege nr.24/1990. Instanța a reținut că inculpatul, începând din anul 1993, a ocupat abuziv un apartament. Prin decizia nr.530 din 5 aprilie 1999, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins apelul inculpatului. Prin decizia nr.1275 din 9 septembrie 1999, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis recursul inculpatului și l-a achitat în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.b C.proc.pen.

În considerentele acestei decizii curtea de apel a arătat că decretul-lege în baza căruia inculpatul a fost trimis în judecată a avut un caracter provizoriu și excepțional, așa cum rezulta din expunerea de motive, el încetându-și aplicarea după primele alegeri libere din mai 1990 și a fost abrogat implicit prin adoptarea Constituției României, când s-au pus bazele statului de drept; instanța a considerat că fapta inculpatului nu mai este prevăzută de legea penală și a dispus achitarea pentru acest motiv. Împotriva deciziei s-a declarat recurs în anulare, cu motivarea că nici din expunerea de motive și nici din conținutul decretului-lege nu rezultă caracterul său temporar; de asemenea, nu a fost abrogat, expres ori tacit, prin nici un alt act normativ.

Recursul în anulare este fondat. Decretul-lege nr.24/1990 a avut și are ca scop prevenirea și sancționarea ocupării abuzive a locuințelor proprietate de stat de către persoanele care nu au încheiat un contract de închiriere. Condițiile în care a fost adoptat acest decret-lege nu constituie argumente pentru a se susține caracterul temporar al actului normativ, acest caracter neapărând nici din conținutul său nici din expunerea de motive. În consecință recursul în anulare a fost admis și s-a dispus condamnarea inculpatului cu suspendarea executării pedepsei.