ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 265/2013

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 10 ianuarie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 802/44/2012, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, având pe rol judecarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. și de inculpații O.D., G.G., A.L., P.V.M., G.P.D., S.M., P.E. și B.G. și partea civilă SC R. SRL Timișoara împotriva Sentinței penale nr. 315 din 8 iunie 2012 a Tribunalului Galați, verificând din oficiu în condițiile prevăzute de art. 300 2 raportat la art. 160 b C. proc. pen. măsura arestării preventive a inculpaților a constatat că subzistă temeiurile de drept și de fapt care au determinat luarea măsurii, fiind întrunite cerințele prevăzute de art. 160 b C. proc.

pen., art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen. Pentru a dispune astfel Curtea de Apel a reținut că în cursul urmăririi penale a fost luată împotriva inculpaților A.L., G.G., G.P.D., O.D., P.V.M., P.E. și S.M. măsura arestării preventive, în temeiul art. 143 alin. (1) și art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., reținându-se că sunt indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunilor pentru care sunt cercetați, că unele dintre aceste infracțiuni sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Prin Sentința penală nr. 315 din 08 iunie 2012, Tribunalul Galați i-a condamnat pe inculpați, pentru fiecare dintre infracțiunile deduse judecății, la diferite pedepse cu închisoare, stabilind pentru inculpatul G.G.

pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, iar pentru inculpații A.L., G.P.D., O.D., P.V.M., P.E. și S.M., pedepse rezultante de câte 10 ani închisoare. Ca situație de fapt, s-a reținut, în esență, că, începând cu luna aprilie 2009, inculpații G.G., A.L., P.V.M., G.P.D. și O.D. au constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au aderat inculpații S.M. și P.E. și că, acționând în cadrul grupului infracțional, în diferite forme de participație, ajutați și de alte persoane, au indus în eroare reprezentanții legali ai unui număr de 67 societăți comerciale, cu prilejul încheierii și derulării unor convenții comerciale, cauzându-le un prejudiciu în valoare totală de 2.655.309 RON și 64.450 euro.

Împotriva încheierii au declarat recurs, în termen legal, inculpații G.P.D., S.M. și P.E., solicitând revocarea măsurii arestării preventive, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 385 5 alin. (3) și art. 385 14 C. proc. pen., constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează. Potrivit art. 160 b alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive. Conform alin. (3) din același text de lege, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

În cauză, Curtea de Apel Galați a procedat la efectuarea verificărilor și a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpaților. Înalta Curte, în raport de împrejurările concrete de comitere a faptelor, de gravitatea deosebită a acestora, cât și de circumstanțele personale ale inculpaților, apreciază că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, așa cum corect a reținut și Curtea de Apel Galați. De altfel, în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a admis că, prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o tulburare a societății de natură să justifice o detenție preventivă.

În speța dedusă judecății, se are în vedere nu numai conformitatea cu dispozițiile procedurale ale dreptului intern, ci și caracterul plauzibil al bănuielilor care au condus la menținerea măsurii privative de libertate, precum și legitimitatea scopului urmărit de măsura luată. Înalta Curte reține și faptul că instanțele anterioare au avut în vedere circumstanțele personale ale inculpaților atât la luarea măsurii arestării preventive cât și la momentul verificării legalității și temeiniciei acestei măsurii preventive. Astfel că, la acest moment procesual, Înalta Curte nu identifică vreun motiv întemeiat pentru punerea în libertate a inculpaților, ci apreciază că întregul material probator administrat în cauză, impune privarea de libertate, în continuare, iar nu vreo altă măsură preventivă, arestarea preventivă fiind singura aptă să atingă scopul preventiv reglementat de art. 136 C. proc.

pen. În ce privește durata arestării preventive, avându-se în vedere că dosarul se află în faza apelului, nu s-a depășit termenul rezonabil, iar inculpații au fost condamnați, chiar nedefinitiv, la pedeapse privative de libertate. Această condamnare nu alterează prezumția de nevinovăție și nici dreptul inculpaților de a fi judecați într-un termen rezonabil, limitarea libertății acestora încadrându-se în dispozițiile și limitele legii. Ca atare, subzistând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, intervenind și condamnarea inculpaților, nu se impune revocarea măsurii arestării preventive, încheierea recurată fiind legală și temeinică. Pentru motivele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., recursul declarat de inculpații G.P.D., S.M. și P.E. va fi respins ca nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 192 C. proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod, inculpații recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G.P.D., S.M. și P.E. împotriva încheierii din 10 ianuarie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 802/44/2012. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 ianuarie 2013. Procesat de GGC - GV