ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #82106)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82106) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Imobil naționalizat prin Legea nr.119/1948 și intrat prin

privatizare în patrimoniul unei societăți comerciale. Cerere de restituire în

natură și/sau în echivalent valoric. Calitatea procesuală pasivă a Autorității

pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS)

.

Cuprins

pe materii

. Drept procesual civil. Calitate procesuală pasivă

Index

alfabetic

. Drept procesual civil.

-

Imobil naționalizat prin Legea nr.119/1948 și intrat prin

privatizare în patrimoniul unei societăți comerciale;

-

Cerere de restituire în natură și/sau în echivalent valoric;

-

Calitatea procesuală pasivă a Autorității pentru Privatizare și

Administrarea Participațiilor Statului (APAPS).

Legea nr. 10/2001: art. 27

.

Potrivit art.27 din Legea nr.10/2001 (înainte de modificarea

survenită prin Legea nr. 247/2005) pentru imobilele preluate cu titlu valabil,

evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate cu respectarea

dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii

prin echivalent, constând în bunuri ori servicii, acțiuni la societăți

comerciale tranzacționate pe piața de capital sau titluri de valoare nominală

folosite exclusiv în procesul de privatizare, corespunzătoare valorii imobilelor

solicitate.

În acest caz, potrivit alin.2 al aceluiași articol Autoritatea

pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului are calitate

procesuală pasivă, în speță, imobilul fiind preluat în baza Legii nr.119/1948

de administrația locală în baza unui proces-verbal

.

Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 2724 din 15 martie

2006.

La 3 ianuarie 2002 reclamanții D.A. și R.M. au cerut ca în contradictoriu

ci S.C. Simpas S.A. Alexandria, Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea

Participațiilor Statului (APAPS) București și Consiliul Județean Teleorman, să

se constate nulitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate

emis în favoarea primei pârâte pentru terenul aferent construcției – moară din

comuna Săceni și, pe cale de consecință obligarea acesteia să îi restituie, în

natură, moara compusă din cei 200 mp teren – intravilan și construcție,

inclusiv utilajele.

În subsidiar, în situația în care, indiferent de motiv,

restituirea în natură a imobilului nu mai este posibilă, reclamanții au cerut

acordarea de despăgubiri în condițiile legii.

În motivarea cererii reclamanții arată că imobilul în litigiu a

fost proprietatea mamei lor, D.A., că aceasta a fost deposedată în mod abuziv

de bun care, în prezent se găsește în posesia pârâtei S.C. Simpas S.A.

Alexandria, căreia deși i-au notificat cererea lor, aceasta a refuzat să le

restituie bunul sub motiv că s-ar fi privatizat, iar pretențiile lor, conform

Legii nr.10/2001 ar trebuii notificate pârâtei APAPS București.

Prin sentința civilă nr.270 din 21 aprilie 2003 Tribunalul

Teleorman, secția civilă, a admis în parte cererea subsidiară a reclamanților,

în contradictoriu cu pârâții și a constatat că sunt îndreptățiți la măsuri

reparatorii în sumă de 420 milioane lei.

Prin aceeași sentință a fost respins capătul de cerere privind

constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de atestare a

dreptului de proprietate al pârâtei S.C. Simpas S.A. nr.0018/1996 emis de

Consiliul Județean Teleorman.

În motivarea sentinței, reținând calitatea de persoane

îndreptățite a reclamanților în sensul Legii nr.10/2001, instanța a constatat

că bunul în litigiu nu mai poate fi restituit în natură, întrucât se găsește în

patrimoniul unei societăți privatizate integral (contract de vânzare-cumpărare

de acțiuni nr.TR/15/13.03.2003).

Așa fiind, în conformitate cu dispozițiile art.27 din Legea

nr.10/2001, instanța a constatat că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri

reparatorii prin echivalent care urmează a fi acordate de APAPS București, sens

în care s-a administrat proba cu o expertiză de specialitate, conform căreia

valoarea imobilului este  de 420 milioane lei, dreptul la despăgubire

urmând a fi valorificat de reclamanți conform Normelor metodologice ale Legii

nr.10/2001.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta APAPS

București, susținând în esență că, în mod greșit, s-a reținut că reclamanții ar

fi îndreptățiți la măsuri reparatorii dat fiind că nu s-a probat că ar fi urmat

procedura prealabilă prevăzută de art.21 din lege, în contradictoriu cu S.C.

Simpas S.A. sau  procedura prevăzută de art.36 din lege, în contradictoriu

cu prefectura.

Apelanta critică soluția și motivat de faptul că în calitatea sa

de administrator al acțiunilor deținute de stat la societățile comerciale nu

putea fi obligată în cauză, aceasta cu atât mai mult cu cât prima instanță nu a

constatat valabilitatea titlului statului, singurul caz în care, în

conformitate cu dispozițiile art.27 din lege ar fi avut legitimitate procesuală

pasivă.

Prin decizia civilă nr.466/A din 16 octombrie 2003 Curtea de

Apel București, Secția a III-a civilă a admis apelul declarat de pârâtă și a

schimbat, în parte, sentința în sensul că reținând excepția lipsei calității

procesuale pasive a apelantei a respins acțiunea formulată de reclamanți în

contradictoriu cu aceasta, menținând celelalte dispoziții.

În justificarea soluției s-a reținut cu o motivare

contradictorie că singura ipoteză în care APAPS poate avea legitimitate

procesuală pasivă este cea prevăzută de art.27 din Legea nr.10/2001, care

presupune că bunul a fost preluat de stat cu titlu valabil. Cum reclamanții,

prin cererea de chemare în judecată, au contestat valabilitatea titlului

statului și față de felul măsurilor reparatorii stabilite, instanța de apel a

apreciat că în cauză nu este dată ipoteza prevăzută de art.27.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și pârâta

S.C. Simpas S.A. Alexandria.

În motivarea recursurilor se arată că în mod eronat instanța de

apel a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei atâta

timp cât bunul în litigiu a fost naționalizat în baza Legii nr.119/1948, caz în

care este prezumat a fi preluat cu titlu de către stat, titlu de altminteri,

necontestat, caz în care, în conformitate cu dispozițiile art.27 din lege,

APAPS avea calitate procesuală pasivă.

Arată reclamanții că deși prin cererea dedusă judecății au

susținut că statul nu are un titlu valabil asupra bunului, prima instanță a

înlăturat această apărare, apreciind că naționalizarea bunului în baza Legii

nr.119/1948 constituie un titlu valabil, concluzie pe care nu au înțeles să o

conteste.

Totodată, reclamanții critică soluția primei instanțe și prin

prisma faptului că instanța a omis să oblige pârâții la plata sumei stabilite,

rezumându-se decât să le constate dreptul la măsuri reparatorii în echivalent

până la concurența sumei de 420 milioane lei.

Pârâta S.C. Simpas S.A., în argumentarea criticii de

nelegalitate formulate, arată că legea instituie o prezumție de valabilitate a

titlului statului privind imobilele naționalizate în baza Legii nr.119/1948 caz

în care, atâta timp cât titlul statului nu a fost contestat și nu s-a constatat

nevalabilitatea acestuia, concluzia instanței de apel în sensul neaplicării

dispozițiilor art.27 din Legea nr.10/2001 este greșită.

Recursurile sunt întemeiate.

În drept, potrivit art.27 din Legea nr.10/2001 (în vigoare la

data soluționării apelului) pentru imobilele preluate cu titlu valabil,

evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate cu respectarea

dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii

prin echivalent, constând în bunuri ori servicii, acțiuni la societăți

comerciale tranzacționate pe piața de capital sau titluri de valoare nominală

folosite exclusiv în procesul de privatizare, corespunzătoare valorii

imobilelor solicitate, ipoteză în care, potrivit alin.2 al aceluiași articol

APAPS are calitate procesuală pasivă.

Naționalizarea deși constituie o preluare abuzivă a bunului, în

sensul art.2 alin.1 lit. a din Legea nr.10/2001, reprezintă un titlu pentru

stat, distingându-se de acele preluări de bunuri de către stat fără vreo bază

legală. Este la îndemâna părții interesate ca în situația în care apreciază că

preluarea bunului s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legii de naționalizare

să conteste valabilitatea titlului statului.

Or, în speță, reclamanții nu au declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe prin care s-a reținut că naționalizarea bunului în

litigiu conferea statului un titlu valabil și că fiind vorba de un bun

evidențiat în patrimoniul pârâtei S.C. Simpas S.A., societate comercială

privatizată cu respectarea dispozițiilor legale, în cauză sunt incidente

dispozițiile art.27 mai sus enunțate.

Așa fiind, în mod greșit instanța de apel a constatat a fi

incidentă excepția lipsei calității procesuale pasive a APAPS București.

Pentru a hotărî astfel, instanța are în vedere și faptul că

potrivit art.21 alin.(4) din lege, notificarea înregistrată de o persoană

îndreptățită face dovada deplină în fața oricăror instanțe (...) a respectării

termenului în care poate fi formulată (art.21 alin.1) și chiar dacă a fost

adresată altei persoane. Deși chemată în proces din data de 3 ianuarie 2002,

pârâta APAPS București a avut cunoștință de litigiu și de situația juridică a

bunului deținut de S.C. Simpas S.A., caz în care avea posibilitatea de a-și

îndeplini obligațiile prevăzute de lege în sarcina sa în astfel de situații.

Pentru considerentele arătate Înalta Curte a admis recursurile

și a modificat decizia recurată în sensul că a respins apelul declarat de

pârâta APAPS București, menținând sentința primei instanțe.

Critica reclamanților cu privire la omisiunea obligării la plata

valorii bunului nu poate fi primită întrucât, pe de o parte este formulată

omisso

medio

, iar pe de altă parte, măsurile reparatorii prin echivalent se

execută în conformitate cu dispozițiile legii speciale privind regimul de plată

al unor astfel de măsuri și nu se confundă cu despăgubirile bănești care pot fi

acordate persoanei îndreptățite doar în cazurile expres și limitativ prevăzute

de lege.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82173)
Imobil naționalizat în temeiul Legii nr. 119/1948. Cererea persoanelor îndreptățite, de restiutire în natură a imobilului, deținătorul fiind o societate comercială privatizată după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001. Cuprins pe materii
ÎCCJ 2005-03-01
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1568/2005
aceasta are calitate procesuală pasivă. În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 29 din 14 ianuarie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, a declarat recurs A.P.A.P.S., a solicitat casarea potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82239)
Imobil naționalizat prin Legea nr.119/1948 și deținut prin privatizare în patrimoniul unei societăți comerciale. Cerere de restituire în natură și/sau în echivalent valoric. Distincții în raport cu natura titlului statului Cuprins pe materi
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82666)
valabilitatea titlului statului este contestată de către reclamanți, iar pe de altă parte, imobilul este evidențiat în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate, situație în care notificarea se adresează instituției publice implicat
ÎCCJ 2008-03-12
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1649/2008
naționalizare în ceea ce privește obiectul preluării ce nu întrunea caracteristicile prevăzute de lege, cât și a cerințelor de formă impuse de aceeași lege pentru constatarea finalizării acestuia, motiv pentru care Statul Român nu a dobândi
Sursă