ÎCCJ, Decizia nr. 83/2019

Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 8 iunie 2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2015, a anulat, ca insuficient timbrată, cererea formulată de reclamantul A. privind recuzarea membrilor completului nr. 6 în Dosarul nr. x/2015 al aceleiași instanțe, cu motivarea că petentul nu și-a îndeplinit obligația legală de timbrare a cererii de recuzare cu câte 100 RON pentru fiecare membru al completului pentru care s-a solicitat recuzarea și nu a formulat nicio cerere de scutire de la plata taxei judiciare de timbru.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de recurs, întemeindu-și cererea de recurs pe dispozițiile art. 53 și art. 488 C. proc. civ.

În susținerea motivelor de recurs, s-a arătat că cererea de recuzarea a fost greșit respinsă, fără citarea părților și fără a i se pune în vedere obligația a completa taxa judiciară de timbru, începând cu anul 2018 acesta locuind la o altă adresă, astfel încât la termenul din 8 iunie 2018 când s-a soluționat cererea de recuzare procedura de citare a fost viciată.

Analizând, cu prioritate în temeiul art. 494 și art. 248 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 53 alin. (1) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când aceasta din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

Conform art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, completele de 5 judecători (...) soluționează cauzele în materie disciplinară potrivit legii și alte cauze date în competența lor prin lege (...).

Încheierea recurată este pronunțată de secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curte de Casație și Justiție, or, în contextul în care textul art. 53 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. face referire la "instanța ierarhic superioară" ca instanță competentă să soluționeze recursul declarat împotriva încheierii de anulare a cererii de recuzare, din coroborarea celor două texte de lege incidente rezultă că soluția de respingere pronunțată asupra cererii de recuzare a unui judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate fi atacată cu recurs, completurile de 5 judecători, în această situație, nefiind asimilate noțiunii de "instanță ierarhic superioară".

De altfel, competența materială a completurilor de 5 judecători este stabilită în art. 24 din Legea nr. 304/2017, o astfel de cerere nefiind prevăzută în sfera lor de competență.

Se constată, așadar, că nu este admisibil recursul declarat ca urmare a neîndeplinirii condiției prevăzute de art. 53 C. proc. civ. cu referire la existența unei hotărâri susceptibile de retractare.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. 7 C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților.

Față de aceste considerente, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 8 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 8 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2015.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 aprilie 2019.

Procesat de GGC - CT