ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 34/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cadrul procesual

Prin cererea formulată la data de 28 martie 2016 și înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, reclamanta SC A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba, suspendarea executării silite a Deciziei de impunere nr. x din 17 decembrie 2015 și a Raportului de inspecție fiscală nr. x din 17 decembrie 2015 emise de pârâtă, până la soluționarea pe fond a cererii de anulare a acestor acte.

1.2. Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Prin Sentința nr. 76/2016 din 19 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta SC A. SA în contradictoriu cu aceste pârâte.

A fost admisă cererea formulată de reclamanta SC A. SA în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba și, în consecință, a fost dispusă suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x din 17 decembrie 2015 și a Raportului de inspecție fiscală nr. x din 17 decembrie 2015 emise de pârâtă, până la soluționarea pe fond a cererii de anulare a acestor acte.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat recurs pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba Iulia, fiind invocate în susținerea cererii de recurs motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

S-a susținut că motivarea unei hotărâri judecătorești presupune stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, precum și raționamentul logico-juridic care a stat la baza soluției adoptate.

Recurenta a arătat că în mod eronat instanța de fond a hotărât suspendarea executării actelor administrativ-fiscale, făcând o apreciere și interpretare greșită în ceea ce privește existența cumulativă a celor două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

S-a precizat că nu poate fi argumentat cazul bine justificat prin invocarea unor aspecte care țin de legalitatea unui act, întrucât acestea vizează fondul actului, care se analizează numai în cadrul unei acțiuni în anulare.

1.4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la dosarul de recurs, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală. A arătat că în mod corect a reținut instanța de fond ca fiind îndeplinite condițiile pentru suspendarea actelor administrativ-fiscale contestate.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentința atacată și dispozițiile legale incidente cauzei, instanța de control judiciar va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, pentru următoarele considerente.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Înalta Curte va primi criticile formulate de recurentă, subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., având în vedere argumentele ce urmează.

Potrivit dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., republicat, hotărârea pronunțată de prima instanță va cuprinde:

"considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților;".

Motivarea hotărârii judecătorești, care trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, este indispensabilă pentru exercitarea controlului judiciar de către instanța ierarhic superioară și constituie o garanție împotriva arbitrariului pentru părțile în proces, întrucât le furnizează dovada că solicitările și mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător.

Respectarea acestei dispoziții procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie obligației ce revine instanței de a garanta părților exercițiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În cauza dedusă judecății, Înalta Curte constată că la pronunțarea sentinței recurate, instanța de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susținerilor și apărărilor invocate de părți, ceea ce se poate observa din parcurgerea considerentelor hotărârii.

În acest sens, prima instanță nu a arătat motivele pentru care a considerat că este îndeplinită condiția cazului bine justificat, raportat la contextul speței. Expunerea argumentelor susținute de reclamantă în prezentarea condiției cazului bine justificat, urmate de concluzia că aceste critici urmează a fi analizate pe fondul cauzei, însă curtea de apel constată că susținerile reclamantei sunt întemeiate sub aspectul existenței cazului bine justificat, reținând că este în prezența unor împrejurări vădite de fapt și de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate a actului, fără a arăta care sunt acele împrejurări.

În aceste condiții, este evident că motivarea hotărârii atacate nu este de natură să furnizeze părților dovada că susținerile și mijloacele de apărare pe care le-au formulat au fost serios examinate, împrejurare ce denotă, în fapt, necercetarea fondului cauzei și determină imposibilitatea instanței de recurs de a exercita controlul judiciar.

În consecință, Înalta Curte apreciază că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., aspect în raport de care nu se mai impune analizarea celorlalte critici formulate în recurs.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba Iulia împotriva Sentinței nr. 76/2016 din 19 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT