ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 22/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 22/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1.1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Patronatul Funerar Român în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Palatul Victoria a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună suspendarea efectelor H.G. nr. 741/2016.
Prin Sentința civilă nr. 2810 din 4 mai 2017, Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 22 iunie 2017.
1.2. Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin Sentința civilă nr. 2954 din 18 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția lipsei procedurii prealabile și, în consecință, a fost respinsă cererea reclamantului Patronatul Funerar Român, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca inadmisibilă.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul Patronatul Funerar Român, fiind invocate motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.
S-a arătat că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei plângerii prealabile, întrucât din actele depuse la dosar rezultă că înainte de a se adresa instanței de judecată au fost depuse numeroase demersuri la pârâtul Guvernul României și la Ministerul Sănătății, mai înainte de intrarea în vigoare a legii, dar și ulterior, prin care s-a adus la cunoștință imposibilitatea de respectare a H.G. nr. 741/2016.
1.4. Apărările intimatului
Prin întâmpinarea depusă la dosarul de recurs, intimatul-pârât Guvernul României a invocat excepția nulității recursului, având în vedere faptul că recursul este netimbrat. De asemenea, s-a invocat excepția nulității recursului formulat, având în vedere că recursul este nemotivat și nu este semnat.
II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, mai înainte de a analiza motivele de recurs formulate a constatat că recursul a fost depus cu nerespectarea dispozițiilor legale, motiv pentru care recursul va fi respins ca tardiv formulat.
2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.
În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat faptul că sentința a fost comunicată recurentului la data de 26 iulie 2017, iar cererea de recurs a fost înregistrată la instanța de fond (prin e-mail) la data de 14 august 2017, în condițiile în care ultima zi de declarare a recursului era data de 11 august 2017.
În aceste condiții recursul recurentului a fost depus cu depășirea termenului de 15 zile de la comunicare, prevăzut de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:
"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de declarare a recursului, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual.
Pentru aceste motive, Înalta Curte va aplica sancțiunea procedurală determinată de neexercitarea dreptului în termenul prevăzut de lege.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de Patronatul Funerar Român împotriva Sentinței civile nr. 2954 din 18 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv declarat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - CL