ÎCCJ, decizie (scj.ro #83506)

Exercitarea acțiunii civile. Condiții. Condițiile exercitării acțiunii civile au o valoare generală, iar doctrina și jurisprudența le-au grupat în: a) condiții relative la persoană (interesul și calitatea) ; b) condiții relative la necesitatea de a acționa într-un anumit termen. Calitatea procesuală semnifică titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce în justiție dreptul a cărui sancțiune o cere, context în care reclamanta nu a făcut dovada calității de proprietar al imobilului din care este solicitată evacuarea pârâtei. (Secția comercială, decizia nr.3214 din 27 mai 2005) Prin sentința civilă nr.9439 din 10 iunie 2003 pronunțată de Judecătoria Constanța a fost admisă excepția necompetenței materiale a judecătoriei invocată de pârâtă, cu motivarea că litigiul se referă la evacuarea dintr-un spațiu destinat desfășurării de activități comerciale.

Tribunalul Constanța, Secția comercială, prin sentința civilă nr.1545/COM/ din 24 februarie 2004 a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei F.Constanța , invocată de pârâta SC S. SRL , cu sediu social în Constanța și a respins cererea, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut , în principal, că probele administrate în cauză nu dovedesc că între reclamantă și pârâtă s-a legat un raport juridic, care să o îndreptățească pe F.Constanța să stea în proces în calitate de reclamantă. Calitatea procesuală, condiție de exercițiu a acțiunii civile, presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) și între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).

Susținerile reclamantei potrivit cărora imobilul în litigiu este proprietatea sa, fiind construit de fostul UJECOOP , nu au putut fi primite, întrucât nu s-au depus înscrisuri care să le confirme. Curtea de Apel Constanța, Secția comercială prin decizia civilă nr.222/COM/24 iunie 2004 a respins apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr.1545/COM/24 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul Constanța, Secția comercială. S-a stabilit că reclamanta nu a făcut dovada că imobilul din care solicită să fie evacuată pârâta se află în patrimoniul său. Autorizația de construcție pe care a prezentat-o apelanta reclamantă, ca fiind dovada dreptului său de proprietate, atestă doar construcția unui complex comercial denumit Bazar sat Vacanță, fără însă a fi nominalizat și imobilul pe care îl deține pârâta în baza contractului de închiriere din 28 martie 2002, cu o durată de 10 ani.

Rezultă că între complexul comercial Bazar sat Vacanță și spațiul închiriat de pârâtă, denumit Restaurant B. H. sunt construcții distincte ce pot fi identificate în mod separat. Obiectul cauzei fiind cererea de evacuare, reclamanta nu a reușit să facă dovada calității de locator.

Împotriva deciziei civile nr.222/COM/ din 24 iunie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Constanța,Secția comercială, reclamanta a declarat recurs, criticând hotărârea judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectele că aceasta cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, că a fost interpretat greșit actul dedus judecății, s-a schimbat natura și înțelesul vădit neîndoielnic al acestuia, hotărârea fiind lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii și nu s-a pronunțat asupra dovezilor administrate, hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, invocând ca temei de drept al cererii de recurs dispozițiile art.304 pct.7,8,9 și 10 C. proc . civ . Pârâta a depus întâmpinare motivată în fapt și în drept, prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport cu criticile formulate în cererea de recurs, a constatat că acestea sunt neîntemeiate și a respins recursul ca nefondat . Este de necontestat că prin cererea de chemare în judecată, a fost solicitată evacuarea pârâtei din imobilul situat în Satul de vacanță, Bdul . A.L ., municipiul Constanța, cu motivarea că Biroul executiv. a emis Decizia nr.43/2001 iar Consiliul de administrație a emis Hotărârea nr.3A/2002 prin care s-a anulat Hotărârea nr.317. De asemenea, potrivit acestor hotărâri s-a stabilit că imobilele din patrimoniul indivizibil al cooperației de consum aflate pe raza Municipiului Constanța să fie retrocedate către Federalele Județene care le-au construit.

Conformându-se acestor hotărâri, Biroul executiv Constanța a emis Decizia nr.10/25 februarie 2002 prin care s-a anulat Decizia nr.205/1991, astfel că patrimoniul Satului de vacanță a reintrat în administrarea directă a reclamantei. Instanțele judecătorești anterioare, printr-o corectă și integrală apreciere a probelor au stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părți, soluționând cauza prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei în promovarea acțiunii având ca obiect evacuarea. Verificând hotărârea recurată sub aspectul criticilor formulate, au fost examinate toate apărările reclamantei. Amplu motivat și bine argumentat, instanța de apel a expus considerentele care au fundamentat interpretarea actelor deduse judecății, fiecare document invocat de reclamantă fiind analizat și fiindu-i conferită semnificația juridică corespunzătoare.

Exercitarea acțiunii civile produce două efecte: unul de ordin procedural – investirea legală a instanței cu soluționarea litigiului și totodată obligarea acesteia să-l soluționeze, precum și unul de ordin substanțial – iminența tranșării litigiului prin hotărârea instanței. Condițiile necesare pentru exercitarea acțiunii au o valoare generală, iar doctrina și jurisprudența le-au grupat în: a) condiții relative la persoană, subiectul care acționează (interesul și calitatea); b) condiții relative la necesitatea de a acționa într-un anumit termen). Calitatea procesuală semnifică titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce în justiție dreptul a cărui sancțiune o cere, context în care reclamanta, cu actele existente la dosarul cauzei, nu a făcut dovada calității de proprietar al imobilului din care este solicitată evacuarea pârâtei.

Mai mult, pârâta a făcut dovada că în calitatea sa, de chiriaș, a încheiat un contract de închiriere din 28 martie 2002 cu proprietarul C. C. Constanța, al cărui obiect îl constituie spațiul în suprafață de 438 mp . situat în municipiul Constanța, sat V., bazar restaurant B. H., contract cu o durată de 10 ani. Criticile formulate în cererea de recurs au fost înlăturate ca neîntemeiate, nefiind îndeplinite nici una din cerințele art.304 C. proc . civ .