ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5780/2011

Prin acțiunea formulată, reclamantul L.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Baroul Bistrița-Năsăud și Uniunea Națională a Barourilor din România, suspendarea Deciziei nr. 25 din 21 iulie 2010 emisă de Baroul Bistrița-Năsăud și a Deciziei nr. 919 din 10-11 decembrie 2010 emisă de Consiliul U.N.B.R., până la soluționarea în mod irevocabil a prezentului litigiu. Prin Încheierea din data de 8 februarie 2011 Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 25 din 21 iulie 2010 emisă de Baroul Bistrița Năsăud și a Deciziei nr. 919 din 10-11 decembrie 2010 emisă de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Împotriva acestei încheieri de ședință a declarat recurs L.I., solicitând admiterea recursului, desființarea încheierii atacate și admiterea cererii de suspendare a Deciziei nr. 25 din 21 iulie 2010 emisă de Baroul Bistrița Năsăud și a Deciziei nr. 919 din 10 noiembrie 2010 emisă de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România. Prin Decizia nr. 3480 din 15 iunie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de L.I. împotriva Încheierii din 8 februarie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes. Pentru a pronunța această soluție instanța de recurs a reținut că această cale de atac este lipsită de interes, urmare a faptului că, prin Sentința nr. 243 din 14 aprilie 2011 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea reclamantului L.I.

și au fost anulate cele două acte administrative aflate în discuție. Împotriva acestei Decizii a formulat cerere de revizuire recurentul L.I., invocând ca temei juridic prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu prevederile art. 327, raportat la art. 322 pct. 5 C. proc. civ. Revizuentul solicită încuviințarea cererii de revizuire, schimbarea în tot a deciziei atacate, în sensul admiterii recursului declarat împotriva Încheierii din 8 februarie 2011 a Curții de Apel Timișoara, cu consecința suspendării celor două acte administrative aflate în discuție. Examinând cererea de revizuire formulată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc.

civ., sub aspectul admisibilității și al faptelor pe care se întemeiază, Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă, motiv pentru care o va respinge ca atare. Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate: Potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., în cazul judecării unei cereri de revizuire „dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”. Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea este admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, neputând fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă punerea în discuție a unor probleme de fond, a unor fapte și împrejurări care au fost discutate de instanță cu ocazia rezolvării litigiului în fond.

Potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere „dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.

Din interpretarea logico juridică a acestor prevederi legale rezultă, fără putință de tăgadă, că pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, față de cea care fusese aleasă până în acel moment. O astfel de situație nu se întâlnește însă și atunci când instanța de recurs respinge recursul ca lipsit de interes, cum este și cazul deciziei ce formează obiectul cererii de revizuire, în pricina de față.

Astfel, hotărârea a cărei revizuire se solicită, prin care a fost respins recursul ca lipsit de interes, nu face parte dintre hotărârile care evocă fondul, astfel că în cazul de față nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 C. proc. civ. Pe de altă parte, în accepțiunea dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., înscrisuri doveditoare noi sunt cele care existau la data judecății și care au fost reținute de partea potrivnică, ori nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părții. Astfel, printre condițiile de admisibilitate a acestui caz de revizuire se numără și aceea ca înscrisul să nu fi fost cunoscut și folosit în proces, pentru că, în caz contrar, cercetarea lui în cadrul revizuirii ar încălca puterea de lucru judecat a hotărârii.

De asemenea, este necesar ca înscrisul să fie determinant, adică apt să conducă la pronunțarea unei soluții contrare celei atacate. În cauză, revizuentul a indicat, ca înscrisuri noi în accepțiunea art. 322 pct. 5 C. proc. civ., două cereri de recurs înregistrate la data de 25 și respectiv 23 mai 2011, formulate de către Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Bistrița Năsăud împotriva Sentinței civile nr. 243/2011, sentință prin care cele două acte administrative care fac obiectul litigiului au fost anulate. A arătat revizuentul că, dacă instanța de recurs ar fi avut cunoștință de acestea, probabil ar fi apreciat ca justificat interesul recurentului în suspendarea efectelor acestor acte administrative până la finalizarea litigiului prin pronunțarea unei soluții de admitere a recursului.

Cu privire la cererile de recurs invocate ca și înscrisuri noi, Înalta Curte apreciază că, deși acestea existau la data pronunțării Deciziei nr. 3480 din 15 iunie 2011 de către Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 106/33/2011/a1, revizuentul nu se poate prevala de faptul că nu ar fi avut cunoștință de împrejurarea că împotriva hotărârii de fond s-ar fi declarat recurs de către pârâți, deoarece instanța i-ar fi comunicat actele procedurale la o altă adresă. Astfel, instanța apreciază că, deși revizuentul a arătat faptul că înscrisurile invocate în susținerea cererii de revizuire au ajuns în posesia sa, cu totul întâmplător, doar la data de 16 iunie 2011 și că astfel nu i se poate reține o conduită procesuală culpabilă prin faptul că la termenul din 15 iunie 2011 nu a încunoștiințat instanța de recurs de existența lor, acesta nu a dovedit „împrejurarea mai presus de voința părților", datorită căreia nu le-a prezentat instanței.

De asemenea, Înalta Curte apreciază că în cauza dedusă judecății nu au intervenit modificări în materialul probator pe care s-a sprijinit instanța de control judiciar în Dosarul nr. 106/33/2011/a1, modificări care ar fi influențat hotărârea ce s-a bazat pe acel material probator. Având în vedere considerentele prezentate anterior, precum și caracterul limitativ al dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., rezultă fără putință de tăgadă inadmisibilitatea cererii de revizuire formulată în cauză. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de L.I. împotriva Deciziei nr. 3480 din 15 iunie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie 2011. Procesat de GGC - DG