ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 298/2018

Asupra admisibilității în principiu a recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 09.03.2015, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov - Direcția Regională Vamală Brașov, a solicitat suspendarea efectelor deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite prin controlul vamal nr. x/26.02.2015, emisă de Biroul Vamal de Interior Sibiu, până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare a aceluiași act administrativ.

Prin încheierea de ședință din data de 12 mai 2015 a fost introdus în cauză, în calitate de pârât, Biroul Vamal de Interior Sibiu, prin Administrația Finanțelor Publice Sibiu.

Prin sentința civilă nr. 119/2015 din data de 16 iunie 2015, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov - Direcția Regională Vamală Brașov și Biroul Vamal Interior Sibiu, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, și a suspendat executarea deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite prin controlul vamal nr. x/26.02.2015, emisă de Biroul Vamal de Interior Sibiu, până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare.

Împotriva sentinței civile nr. 119/2015/16.06.2015 a formulat recurs pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov, în numele și pentru Direcția Regională Vamală Brașov, criticând ca nelegală și netemeinică hotărârea atacată, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii de fond și respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ fiscal.

În susținerea recursului se arată că nu a fost dovedită existența cazului bine justificat, întrucât motivele de nelegalitate invocate de reclamant privesc fondul actului administrativ, iar nu motive pe care instanța le poate analiza fără a prejudeca fondul cauzei.

Actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, iar motivele invocate de reclamantă trebuie să conducă la crearea unei îndoieli puternice asupra legalității actului, ceea ce nu este cazul în speță.

În ceea ce privește condiția necesității prevenirii unei pagube iminente, aceasta este definită de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, iar reclamantul nu a dovedit prejudiciul material și ireparabil pe care l-ar suferi prin punerea în aplicare a actului administrativ.

Recurenta-pârâtă nu a solicitat încuviințarea de probe noi în recurs.

II. Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 20 septembrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin raportul întocmit în cauză s-a apreciat că cererea de recurs nu îndeplinește cerințele dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), cu referire la art. 488 din C. proc. civ., întrucât nu au fost indicate motivele de casare pe care se întemeiază recursul, concluzionându-se ca fiind fundamentată soluția de anulare a recursului.

Analizând cererea de recurs în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată excepția nulității recursului, pentru considerentele arătate în continuare.

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ.:

"Art. 486. - Cererea de recurs

(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: […]

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile."

Conform art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

"Art. 489. - (1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).

(2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Prin motivarea recursului se înțelege nu doar indicarea unuia dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ci și dezvoltarea motivelor invocate, în sensul formulării unor critici referitoare la hotărârea judecătorească recurată.

În cauză, analizând cererea de recurs și susținerile expuse în cuprinsul acesteia, Înalta Curte constatată că recurenta-pârâtă nu a invocat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și nu a formulat critici concrete cu privire la hotărârea primei instanțe care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de acest text de lege, rezumându-se să reia și să dezvolte aceleași argumente expuse în cuprinsul întâmpinării depusă în fața primei instanțe.

Conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ.:

"Art. 493. - Procedura de filtrare a recursurilor

[…]

(5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților."

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul formulat de către pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează recursul declarat de către pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, în numele și pentru Direcția Regională Vamală Brașov împotriva sentinței civile nr. 119 din 16 iunie 2015 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2018.