ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 17/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 17/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Deliberând, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
La data de 15.04.2014 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București acțiunea formulată de reclamanta Municipiul Bistrița prin care a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 215/07.10.2013 precum și a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/29.07.2013 emise de pârâtă.
Prin sentința civilă nr. 2044/26.06.2014, Curtea de Apel București a respins acțiunea.
Motivul de casare invocat în cauză
Reclamanta a solicitat casarea sentinței mai sus arătate în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arătând că au fost încălcate normele de drept aplicabile cauzei datorită confuziei între două documente în principiu distincte, respectiv anunțul de participare și fișa de date a achiziției.
Nu se contestă că în cazul anunțului de participare orice modificare ulterioară publicării se face printr-un enunț de tip erată. Se susține însă că nu aceasta a fost situația în cauză deoarece nu s-a adus nicio modificare anunțului de participare ci doar a fost clarificată fișa de date a achiziției, cf. art. 78 din O.U.G. nr. 34/2006.
Astfel, precizarea că în categoria de autovehicule intră, conform codului CPV, atât autoturismele cât și vehiculele de teren, nu reprezintă o modificare a anunțului de participare ci doar o clarificare a fișei de date a achiziției.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat deoarece, așa cu s-a arătat în atât în cuprinsul sentinței cât și al actelor administrative contestate, recurenta a modificat cerința de calificare și selecție nr. 3 de la pct. III.2.3 din fișa de date a achiziției.
Analiza motivului de casare
Examinând sentința recurată prin raportare la motivul de casare invocat în cauză, luând în considerare argumentele părților, actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este neîntemeiat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Așa cum rezultă din cuprinsul sentinței, prin actele administrative contestate, reclamantei recurente i s-a aplicat o corecție financiară de 5% din valoarea contractului de servicii încheiat în urma derulării procedurii de achiziție publică deoarece a încălcat mai multe dispoziții legale, în special prevederile art. 179 alin. (3) și (4) din O.U.G. nr. 34/2006, deoarece prin clarificarea nr. 1 din 29.12.2011 a modificat cerința de calificare și selecție nr. 3 de la pct. III.2.3 din fișa de date a achiziției care se referea la un "autovehicul de teren", arătând că prin aceasta se poate înțelege orice mijloc de transport în comun, respectiv autoturism, autoturism de teren, etc.
Modificarea rezultă din împrejurarea că potrivit CPV - Vocabularul comun privind achizițiile publice (denumit în engleză Common Procurement Vocabulary, de unde și forma abreviată) - autoturismele au codul 34110000-1, pe când vehiculele de teren au codul 34113300-5. Această situație a întărit propria apreciere a instanței privind diferența dintre tipurile de vehicul.
Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentă drept singur temei legal al recursului, casarea unei hotărâri se poate cere, pentru motive de nelegalitate, atunci când a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
În acest context legal, Înalta Curte amintește că temeinicia sentinței, respectiv starea de fapt reținută de prima instanță, nu face obiectul recursului în condițiile în care această cale de atac este una extraordinară și poate fi exercitată exclusiv pentru motive de nelegalitate.
Cu privire la presupusa confuzie între anunțul de participare și fișa de date a achiziției:
Critica este neîntemeiată deoarece nu rezultă de niciunde din cuprinsul sentinței că o astfel de confuzie ar fi fost făcută de instanța fondului, în mod explicit sau tacit.
După cum s-a arătat la pct. 5 din prezentele considerente, motivul respingerii acțiunii a fost altul, respectiv încălcarea dispozițiilor art. 179 alin. (3) și (4) din O.U.G. nr. 34/2006, deoarece prin clarificarea nr. 1 din 29.12.2011 a modificat cerința de calificare și selecție nr. 3 de la pct. III.2.3 din fișa de date a achiziției, în condițiile în care autoturismele și vehiculele de teren au coduri CPV diferite.
Cu privire la încălcarea normelor de drept material incidente în cauză.
Potrivit art. 179 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006 (forma în vigoare la data clarificării), [c]riteriile de calificare și selecție precizate în cadrul invitației/anunțului de participare trebuie să fie aceleași cu cele precizate în cadrul documentației de atribuire iar potrivit alin. (4), [o]rice modificare și/sau completare a criteriilor de calificare și selecție precizate conform alin. (3) conduce la anularea procedurii de atribuire, cu excepția modificărilor dispuse prin decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
Potrivit Regulamentului nr. 213/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește procedurile de achiziții publice, în ceea ce privește revizuirea CPV, autoturismele și vehiculele de teren au coduri diferite.
În aceste condiții, dacă în fișa de date a achiziției s-a menționat inițial, drept cerință de calificare și selecție, deținerea unui autoturism iar ulterior s-a precizat că prin aceasta se poate înțelege orice mijloc de transport în comun, respectiv autoturism, autoturism de teren, etc., rezultă că reclamanta a modificat criteriile de calificare și selecție, așa cum bine a arătat Curtea de Apel București.
Clarificarea ar fi presupus situația în care bunul menționat în fișa de date nu ar fi avut cod CPV, situație în care, într-adevăr, participanții la procedura de achiziție nu ar înțeles ce să oferteze, situație distinctă de cea existentă în cauză.
În consecință, apărarea recurentei va fi înlăturată ca neîntemeiată.
Așa fiind, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 și art. 497 C. proc. civ., recursul urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul Municipiul Bistrița prin primar împotriva sentinței civile nr. 2044 din 26 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2018.