ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1315/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1315/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/25.05.2015 încheiat de AFIR, a deciziei nr. 23258/26.06.2015 de soluționare a contestației.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 2955 din 11.11.2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței civile nr. 2955 din 11.11.2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., care a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din Noul C. proc. civ.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că prima instanță a pronunțat hotărârea cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 care statuează ca "fara a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plata către beneficiari in cazul cărora s-a stabilit ca au creat in mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, in scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor".
Susține recurenta că situația de fapt nu se încadrează în definiția noțiunii de condiții artificiale, așa cum a fost statuata de practica Curții Europene de Justiție, lipsind elementul obiectiv, iar elementul subiectiv nefiind dovedit.
Apreciază, în acest sens, că dovedit prin înscrisurile depuse la dosar ca obiectivele Măsurii 312 au fost îndeplinite și a fost atinsa finalitatea urmărita de schema de ajutor, respectiv ca menține in funcțiune investiția realizata, prestează către terți servicii de mecanizare in agricultura, a creat locuri de munca, nu a modificat proiectul, utilajele achiziționate sunt folosite conform scopului declarat in cererea de finanțare și obține profit propriu. Faptul ca recurenta a prestat servicii într-o proporție mai mare pentru B. S.R.L. nu are nici o relevanta fata de definiția data de CJUE noțiunii de condiții artificiale atâta timp cat a obținut venituri aceasta activitate, a obținut profit propriu și nu exista identitate și nici legături de rudenie intre asociații celor doua societăți
Este de asemenea lipsit de relevanta faptul ca o persoana a exercitat diferite activități atât la recurentă cat și la B. S.R.L. sau faptul ca existe angajați care au contracte de munca atât cu recurenta cat și cu aceasta societate, atata timp cât finalitatea urmărita de schema de ajutor exista și a fost atinsa, constând in acordarea de finanțare nerambursabila pentru a sprijini dezvoltarea rurala. Arată recurenta că a desfășurat activități de prestări servicii mecanizare cu echipamentele achiziționate, crescând numărul de locuri de munca și veniturile adiționale.
Nu exista nici o condiție impusa prin contractul de finanțare, prin proiect sau prin legislația europeana ori națională care sa interzică angajarea unei persoane la doua sau mai multe societăți. Dreptul la munca este un drept garantat iar limitarea exercitării acestui drept, daca ar fi existat, ar fi trebuit stabilita prin lege, potrivit prevederilor constituționale.
Instanța de fond a reținut ca obiectivul specific al măsurii cu privire la crearea de micro-întreprinderi nu poate fi considerat ca îndeplinit atâta timp cat practic s-a asigurat baza materiala pentru activitatea unei societăți deja existente. Aceasta susținere a instanței de fond nu are nici un temei juridic. Nu exista nici o prevedere contractuala sau legala care sa stabilească faptul ca o persoana juridica constituita conform legii nu exista daca aceasta asigura baza materiala a altei persoane juridice. Nu s-a dovedit nici faptul ca recurenta nu are autonomie. Mai mult decât atât, potrivit definiției data de practica I CJUE pentru noțiunea de creare de condiții artificiale "se opune ca o cerere de plata in temeiul schemei de ajutor in cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare sa fie respinsa pentru simplul motiv ca un proiect de investiții, care acordarea unui ajutor din acesta schema nu are autonomie funcțională sau ca exista o legătura juridica intre candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fara ca celelalte elemente sa fi fost luate in considerare" (C-434/12 Slancheva).
In aceste condiții nici daca s-ar fi reținut ca recurenta nu are autonomie funcțională sau ca exista legături juridice (pe care nu le-a negat, dimpotrivă le-a adus la cunoștința încă de la cererea de finanțare), nu se putea respinge proiectul pe aceste motive daca obiectivele prevăzute de art. 52 lit. a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 1698/2011 pot fi atinse.
A mai precizat recurenta că susținerea instanței de fond în sensul că asigura baza materiala pentru B. nu este reala deoarece a asigura baza materiala înseamnă a pune la dispoziția unei persoane anumite bunuri. Recurenta nu a pus la dispoziția B. S.R.L. bunurile achiziționate prin finanțare nerambursabila. Recurenta susține că a prestat servicii către terți, intre care și S.C. B. S.R.L., pe baza unor contracte prestări servicii, cu echipamentele achiziții prin contractul de finanțare nerambursabila, in acest mod îndeplinind finalitatea Măsurii 312, anume aceea de a presta servicii de mecanizare in mediul rural. Daca am considera întemeiată aceasta reținerea instanței de fond potrivit căreia nu s-a îndeplinit obiectivul specific deoarece s-a asigurat baza materiala pentru activitatea unei societăți deja existente, aceasta ar fi valabila pentru toți terții cărora li-se prestează servicii de către beneficiarii programelor de finanțare din cadrul Măsurii 312 deoarece toți prestează servicii pentru persoane deja existente.
Mai precizează ca motivele de fapt reținute de instanța de fond cu privire la neîndeplinirea scopului măsurii constând in diversificarea serviciilor pentru populația rurală precum și cel cu privire la neîndeplinirea obiectivului specific al măsurii cu privire la crearea de microîntreprinderi nu au constituit motive de fapt invocate de AFIR prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/25.05.2015, astfel încât solicita instanței de recurs sa constate ca instanța de fond a depășit cadrul procesual cu care a fost investita și a adăugat noi motive procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor du nr. x/22.05.2015.
Nu s-a dovedit prin nici un mijloc de proba ca prin finanțarea nerambursabila acordata recurentei, B. S.R.L. a obținut un avantaj care sa contravină schemei de ajutor de minimis. Nu s-a dovedit cu nici un mijloc de proba ca B. S.R.L. ar fi beneficiat de vreun alt avantaj. Faptul ca recurenta a prestat servicii unei societăți in schimbul unui preț nu poate face dovada ca s-a încălcat schema de ajutor de minimis. Finanțarea nerambursabila nu a profitat societății B. S.R.L. deoarece aceasta pentru prestarea serviciilor a achitat prețul stabilit prin contract. Prin interpretarea per a contrario a motivelor reținute de instanța de fond ar rezulta ca daca recurenta nu ar fi prestat servicii pentru B. S.R.L. nu ar fi incalcat prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.
Toate persoanele fizice sau juridice cărora le-a prestat servicii au achitat in schimbul acestor servicii prețul stabilit prin contracte astfel încât nu s-a creat nimănui un avantaj care sa contravină obiectivelor schemei de ajutor.
Un motiv important asupra căruia instanța de fond nu s-a pronunțat este al previzibilității conduitei administrative a intimatei-parate in condițiile in care in Proiectul depus de recurentă a arătat ca va presta servicii atât către persoane fizice, cat și către persoane juridice, inclusiv către B. S.R.L. iar contractul de comodat era deja încheiat și depus la AFIR înca de la momentul depunerii cererii de finanțare, astfel incat aceste aspecte erau cunoscute de intimata-parata la momentul in care aceasta a dispus efectuarea plății și chiar de la momentul depunerii cererii de finanțare. Prin procesul-verbal ex post încheiat la data de 15.11.2012 s-a constatat ca recurenta nu a beneficiat de suprafinanțare nerambursabila din alte programe și ca a realizat profit.
Instanța de fond deși a reținut in practicaua hotărârii ca a invocat incidența prevederilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul nr. 65/2011 potrivit cărora "obligația de rambursare nu se aplica in cazul in care plata a fost efectuata ca urmare a unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități și atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistata de beneficiar in mod rezonabil", nu a mai făcut nici o referire la aceasta și nu a arătat motivele pentru care a fost înlăturată cererea de anulare a procesului-verbal atacat întemeiată pe acest motiv, încălcând prevederile art. 425 C. proc. civ. care stabilesc faptul ca "considerentele hotărârii trebuie sa cuprindă motive fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, aratandu-se atât motivele pentru care s-au admis cat și motivele pentru care s-au înlăturat cererile părților".
Apărările intimatei
Intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, la data de 08.04.2016, cu respectarea condițiilor prevăzute de C. proc. civ., care a fost comunicată recurentei la data de 15.04.2016;
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, susținând că din elementele de fapt descrise în procesul-verbal contestat rezultă că sunt întrunite în cauză elementele pentru existența condițiilor artificiale.
A susținut intimata că din dovezile administrate la dosarul cauzei rezultă că societatea nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă și de a consolida astfel structura economică în zona rurală (Art. 52 (a)(ii) R1698/2005), ci o societate care are scopul clar de a obține în mod artificial sprijin financiar nerambursabil, deoarece nu se poate considera că s-a consolidat structura economică în zonă, în condițiile în care relațiile comerciale s-au desfășoară într-o proporție covârșitoare (95%) între beneficiar și entități ce au aceeași asociați/administratori din același grup, fiind astfel distrusă din fașă posibilitatea ca un eventual solicitant de finanțare nerambursabilă sau chiar un beneficiar de finanțare comunitară existent să poată încerca a concura pe acest segment de piață în condițiile în care acest flux tehnologic poate fi controlat, ca și prețuri practicate/volum activitate, de un singur grup, iar locurile de muncă create nu reprezintă un plus în condițiile în care 7 din cei 10 angajați activi ai S.C. C. S.R.L. sunt angajați și ai S.C. B. S.R.L. și alte 2 persoane sunt angajate in același timp la S.C. D. S.R.L., S.C. A. S.R.L. și S.C. B. S.R.L.
Astfel, contrar celor susținute de recurentă, intimata a prezentat cele două elemente necesare dovedirii creării avantajului necuvenit, aspect reținut de altfel, și de instanța de fond.
De asemenea, relevant în prezenta cauză, în ceea ce privește legătura dintre societăți și modalitatea în care societățile pot fi considerate legate, este o altă interpretare obligatorie a CJUE, respectiv Cauza C-110/13, hotărârea din 27 februarie 2014, HaTeFo împotriva Finanzamt Haldensleben.
Se arată că în această cauză CJUE a decis că articolul 3 alin. (3) al patrulea paragraf din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii trebuie interpretat în sensul că unele întreprinderi pot fi considerate "afiliate", în sensul acestui articol, atunci când rezultă din analiza unor raporturi atât juridice, cât și economice stabilite între întreprinderi că ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează în mod concertat, o entitate economică unică, chiar și atunci când între acestea nu exista în mod formal vreuna dintre relațiile avute în vedere la articolul 3 alin. (3) primul paragraf din această anexă, și de asemenea că se consideră că acționează în mod concertat în sensul articolului 3 alin. (3) al patrulea paragraf din această anexă persoanele fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influență care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic, iar îndeplinirea acestei condiții depinde de împrejurările cauzei și nu poate în mod necesar să fie subordonată existenței unor relații contractuale între aceste persoane și nici chiar constatării intenției lor de a eluda definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul acestei recomandări.
În ceea ce privește afirmația recurentei în sensul că Instanța de fond nu s-a pronuțat asupra culpei autorității, prin prisma prevederilor articolului 5, alin. (3) din Regulamentul CE nr. 65/2011, arată că în cauză a fost dovedită clar intenția beneficiarului de eludare a normelor legale prin crearea în mod artificial a condițiilor de obținere a ajutorului financiar nerambursabil, fiind evident că nu se pune în discuție "eroare ce nu a fost depistată de beneficiar în mod rezonabil" ci doar nedepistarea neregulii de către Autoritate într-o anumită etapă procedurală a proiectului.
Procedura de soluționare a recursului
5.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 27.11.2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.
Prin încheierea din data de 05.02.2018 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.
II. Cu privire la fondul recursului. Soluția instanței de recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat.
Argumentele de fapt și de drept relevante.
O primă critică adusă sentinței de fond o constituie faptul că în mod eronat au fost apreciate ca îndeplinite cerințele pentru a statua că au fost create în cauză condiții artificale pentru obținerea finanțării nerambursabile.
Cu privire la acest aspect, Înalta Curte va porni de la considerente de ordin teoretic, reamintind că în legătură cu existența condițiilor artificiale, prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, au fost interpretate în cauza nr. x 434/12 aflată pe rolul CJUE Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia.
În această cauză, CJUE a stabilit că, in cazul in care, din punct de vedere formal, un proiect de investiții îndeplinește criteriile de eligibilitate necesare pentru acordarea ajutorului, atunci proba unei practici abuzive a potențialului beneficiar de un astfel de ajutor impune:
• pe de o parte, un ansamblu de circumstanțe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condițiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, întrucât condițiile pentru obținerea plaților au fost create in mod artificial;
• pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenția de a obține un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea plaților.
În continuare, Curtea a precizat ca revine instanței naționale sarcina de a stabili existenta acestor doua elemente, care trebuie dovedite in conformitate cu normele dreptului național, in măsura in care nu se aduce atingere eficacității dreptului Uniunii .
Concluzionând în hotărârea CJUE se stabilește că "Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv.
Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.
Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.
Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare"
Raportat la cele două elemente, COMISIA EUROPEANĂ - Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a emis Nota directoare pentru Auditori nr. 22 având ca subiect Crearea de condiții artificiale în vederea obținerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiții, cuprinsul căreia se statuează:"în ceea ce privește elementele obiective, faptele din acest caz trebuie analizate pentru a se putea evalua dacă obiectivele finanțării FEADR nu pot fi îndeplinite.
Pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal și real al cererii de finanțare. Adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condițiilor create în vederea obținerii de finanțare FEADR, sunt legăturile juridice, economice și/sau personale între persoanele implicate în investiția respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna și situația în care mai mulți investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice și prezintă legături geografice, economice, funcționale, legale sau legături de ordin personal.
Din probele administrate în cauză a rezultat că reclamanta și o altă societate au fost constituite în mod formal și doar cu scopul de a sprijini activitatea desfasurata de S.C. B..
Elementul subiectiv a fost reliefat și dovedit tocmai prin modul de desfășurare ulterioară a activității reclamantei, care a avut relații contractuale și a prestat servicii în proporție de circa 95 % către S.C. B..
Elementele de fapt ce au creat convingerea autorității că au fost create condiții artificiale pentru obținerea finațării au fost pe larg consemnate în procesul-verbal nr. x și se referă la următoarele:
- Sediul social pentru S.C. D. S.R.L. și S.C. A. S.R.L. este identic, respectiv: Sat Hodivoaia, Comuna Putineiu, TARLA x, PARCELA x, BIROU C, respectiv BIROU B, Județ Giurgiu;
- Locul de realizare al investițiilor este identic pentru S.C. D. S.R.L. și S.C. A. S.R.L., respectiv: Sat Hodivoaia, Comuna Putineiu, TARLA x, PARCELA x, Județ Giurgiu.
- Contractele de comodat încheiate pentru cele doua firme sunt încheiate cu același comodant, respectiv: S.C. B. S.R.L reprezentată prin administrator/asociat de E.; S.C. D. S.R.L - x/28.04.2010 "Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurala din zona localității Hodivoaia, județul Giurgiu prin dotarea cu utilaje și echipamente agricole a microîntreprinderii S.C. D. SRL" S.C. A. S.R.L - x/19.07.2010 "Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurala din zona localității Hodivoaia, județul Giurgiu prin dotarea cu utilaje și echipamente agricole a microîntreprinderii S.C. A. SRL" S.C. B. S.R.L. - x/20.01.2012 - "Construire silozuri de depozitare a cerealelor"
- Domnul F. este unic acționar la S.C. D. S.R.L., acționar cu 10% la S.C. B. S.R.L. și reprezentantul legal pentru proiectul implementat de S.C. B. S.R.L. pe Măsura 123 FEADR;
- Conform contractelor de credit prezentate de S.C. D. S.R.L. și S.C. A. S.R.L., rezultă faptul că S.C. B. S.R.L. reprezentată de G., a garantat și susținut obținerea cofinanțării de către cei 2 beneficiari ai M312.
- Domnul F. - administrator și unic acționar al S.C. D. S.R.L., este fiul lui G. - administrator și acționar majoritar (60%) al S.C. B. S.R.L.
- 9 din cei 10 angajați activi ai S.C. D. S.R.L. sunt angajați și ai S.C. B. S.R.L.;
- 7 din cei 10 angajați activi ai S.C. C. S.R.L. sunt angajați și ai S.C. B. S.R.L.;
- 2 persoane sunt angajate in același timp la S.C. D. S.R.L., S.C. A. S.R.L. și S.C. B. S.R.L.
- în urma analizării contractelor de prestări servicii, facturilor fiscale și fisele conturilor clienți servicii prezentate de beneficiar, rezultă că S.C. D. S.R.L. prestează servicii în proporție de 94,00% către S.C. B. S.R.L.
- în urma analizării contractelor de prestări servicii, facturilor fiscale și fisele conturilor clienți servicii prezentate de beneficiar, rezultă că S.C. A. S.R.L. prestează servicii in proporție de 95,08% către S.C. B. S.R.L.
- Cei 2 beneficiari de finanțare FEADR, M312: S.C. D. S.R.L. și S.C. A. S.R.L. prestează servicii aproape exclusiv către S.C. B. S.R.L.
Ca atare, în acord cu concluziile instanței de fond, se constată că a fost încălcat scopul măsurii 312, prin aceea că recurenta nu a respectat nici scopul măsurii și nici proiectul care își propunea crearea și diversificarea serviciilor de mecanizare pentru populația rurală din zona Comunei Putineiu având în vedere că a prestat servicii aproape în exclusivitate către S.C. B. S.R.L. în proporție covârșitoare de circa 95%, în timp ce pentru populația rurală a prestat doar o activitatea de 1-2%.
Este adevărat că prestarea unor servicii preponderent către o anumită societate, sau angajarea unor salariați comuni, nu sunt de natură, luate separat, să conducă la o anumită concluzie legată de culpa beneficiarului, totuși din toate elementele de mai sus, coroborate între ele, rezultă că în cauză a avut loc o încălcare a principiului de minimis, prin faptul că beneficiarul real al finanțării era o singură persoană.
Mai mult decât atât, Înalta Curte observă că în actul de control a fost identificat un ansamblu de circumstanțe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condițiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, întrucât condițiile pentru obținerea plaților au fost create în mod artificial.
Astfel, este de principiu că prin crearea de condiții artificiale de eligibilitate in vederea obținerii finanțării nerambursabile sunt nesocotite obiectivele Măsurii 312 - Program FEADR, printre care și obiectivul general și anume dezvoltarea durabila a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, in scopul creșterii locurilor de munca și a veniturilor adiționale, reprezintă neregula in accepțiunea contractului de finanțare, caz in care beneficiarul va restitui integral valoarea finanțării necuvenite primite din partea APDRP.
Pe de altă parte, s-a dovedit în cauză afilierea dintre societățile implicate, prin anumite persoane fizice care se coordonează pentru a exercita influența asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor, influență care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic chiar și în condițiile în care nu există relații contractuale între aceste persoane și nicio constatare a intenției lor de a eluda definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici sau mijlocii.
Așadar, modalitatea în care asociații entităților juridice beneficiare au concertat la implementarea proiectului, dovedesc pe deplin existența "grupului" economic, care să contravină scopului măsurii 312 redat mai sus.
Pe cale de consecință, față de cele arătate mai sus, contrar celor susținute de recurentă, este evident că sunt întrunite în cauză cele două elemente necesare dovedirii creării avantajului necuvenit, aspect reținut de altfel, și de instanța de fond.
În final, Înalta Curte observă că nu sunt aplicabile în speță prevederile art. 5 din Regulamentul nr. 65/2011 invocate de recurenta reclamantă, deoarece acestea se referă la efectuarea unei plăți necuvenite, din eroarea autorității, ori, în speță, suntem în prezența constatării unei nereguli, produse prin fapte ale beneficiarului finațării.
Împrejurarea că intimata pârâtă a aprobat încheierea contractului, în urma unor verificări efectuate în baza unor proceduri interne, iar ulterior a aprobat cererile de plată, nu poate conduce la exonerarea de răspundere a beneficiarului pentru eventualele nereguli constatate pe perioada de derulare a proiectului finanțat.
Este adevărat că AFIR avea obligația legala de a verifica condițiile de eligibilitate înainte de acordarea ajutorului, însă atribuțiile intimatei pârâte de verificare a îndeplinirii condițiilor de eligibilitate se întind pe toată durata de derulare a contractului, astfel că, dacă la momentul acordării ajutorului, nu au existat toate premisele constatate ulterior, nu se poate vorbi de faptul că prin depistarea acestora în cadrul unei acțiuni de control ulterioare, autoritatea ar fi săvârșit un abuz de putere publică.
Mai mult, în cauză, stabilirea existenței condițiilor artificiale s-a efectuat pe baza unui proces complex de coroborare a mai multor elemente (inclusiv a acțiunilor desfășurate de părți pe parcursul derulării contractului) care luate în ansamblu au creat convingerea autorității că s-au încălcat dispozițiile legale, iar nu prin simpla verificare formală a îndeplinirii condițiilor de la momentul acordării finanțării.
În consecință, nu se poate vorbi de o eventuală nulitate a contractului pentru motivul săvârșirii unui abuz de putere publică din partea AFIR.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va dispune respingerea recursului declarat de reclamant ca nefondat, cu consecința menținerii ca legală a hotărârii instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2955 din 11 noiembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2018.