ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3800/2012

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea adresată

Curții de Apel București, reclamanta SC C.I. SRL a solicitat în contradictoriu

cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Guvernul României, Casa

Națională de Pensii Publice, Ministerul Justiției și Casa Județeană de Pensii

Vaslui obligarea pârâților la recunoașterea și aplicarea deciziei penale nr.

807/R din 20 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Vaslui și constatarea

nulității sentinței nr. 660 din 18 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria

Vaslui.

de fond

Prin sentința nr. 4051

din 7 iunie 2011 a Curții de Apel București a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea

reclamantei SC C.I. SRL.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată nu se circumscrie

materiei contenciosului administrativ, așa cum prevăd dispozițiile Legii contenciosului

administrativ, întrucât actele supuse controlului judecătoresc nu sunt acte administrative.

SC C.I. SRL.

Împotriva hotărârii instanței

de fond, comunicată la data de 27 septembrie 2011, recurenta a declarat recurs la

data de 14 iunie 2011 și a formulat motivele cererii de recurs la data de 18

octombrie 2011.

II. Decizia instanței

de recurs

Înalta Curte sesizată

cu soluționarea recursului declarat, a constatat faptul că recursul nu a fost motivat

în termenul prevăzut de dispozițiile art. 303 C. proc. civ., situație în care va

aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 306 C. proc. civ.

Astfel, potrivit dispozițiilor

art. 303 alin. (1) C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs

sau înăuntrul termenului de recurs, iar la alin. (2) se arată că termenul pentru

depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul

s-a făcut mai înainte.

Înalta Curte, verificând

îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 302

1

C. proc. civ., a constatat

că recurentul nu și-a îndeplinit obligațiile procedurale prevăzute de lege în termenul

arătat.

În aceste condiții, Înalta

Curte va aplica sancțiunea procedurală determinată de neexercitarea dreptului în

termenul defipt de lege.

În conformitate cu dispozițiile

art. 129 alin. (1) C. proc. civ. părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii

să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația

să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite

de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor

art. 723 alin. (1), precum și să-și probeze pretențiile și apărările.

Întrucât recurenta nu

a respectat dispozițiile mai sus arătate, în termenele procedurale, recursul fiind

declarat la data de 14 iunie 2011, iar motivele cererii de recurs la data de 18

octombrie 2011, Înalta Curte văzând dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ.,

care dispun că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, va aplica

sancțiunea procedurală arătată de lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

formulat de SC C.I. SRL Vaslui împotriva sentinței nr. 4051 din 7 iunie 2011 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie

2012.