Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.09.2012
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3542/2012

HOTĂRÂRE
18.09.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3542/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin sentința nr. 248 din 15 septembrie 2011, Curtea de Apel Galați a admis în parte acțiunea, formulată de reclamanta N.R. în contradictoriu cu autoritatea pârâtă Institutul Național de Statistică și a respins ca fiind lipsită de interes cererea privind anularea Ordinului nr. 368 din 22 mai 2009 emis de Președintele Institutului Național de Statistică și ca lipsită de obiect cererea privind reintegrarea reclamantei în funcția de director executiv la Direcția Județeană de Statistică Vrancea. Totodată, Curtea de Apel a obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile bănești cuvenite pe perioada demiterii și până la reintegrarea efectivă în funcție, respectiv 22 mai 2009-08 iulie 2010 în sumă totală de 18.463 RON, conform adeverinței din 07 iulie 2011 emisă de Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistică Vrancea.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că măsura dispusă împotriva reclamantei a fost una lipsită de temei legal, fapt ce rezultă și din emiterea ulterioară a ordinului nr. 1560 din 07 iulie 2010 prin care reclamanta este repusă în funcția de director executiv la Direcția Județeană de Statistică Vrancea. Curtea de Apel a mai reținut că printre instituțiile fundamentale ale statului și care fac obiectul criticii de neconstituționalitate a Legii de aprobare a O.G. nr. 37/2009 se identifică și serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale, prin raportare la art. 123 alin. (2) din Constituție, conform căreia „Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale”.

S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că, urmare a emiterii ulterioare a ordinului nr. 1560 din 07 iulie 2010 prin care reclamanta este repusă în funcția de director executiv la Direcția Județeană de Statistică Vrancea, este lipsită de interes anularea ordinului nr. 368 din 22 mai 2009 emis de autoritatea pârâtă prin care s-a dispus demiterea reclamantei din funcția de director executiv, precum și solicitarea privind reintegrarea acesteia din funcția din care a fost demisă. 3. Recursul pârâtului Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat recurs pârâta Institutul Național de Statistică, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Institutul Național de Statistică, prin motivele de recurs, a susținut că în mod greșit instanța de fond a dispus acordarea despăgubirilor față de reclamantă, în condițiile în care nu a anulat ordinul nr. 368 din 22 mai 2009 prin care aceasta a fost demisă din funcția de director executiv.

În susținerea recursului, recurentul a mai arătat că atâta vreme cât a fost respins ca lipsit de interes capătul de cerere privind reintegrarea reclamantei, nu se mai impunea acordarea salariului corespunzător acestei perioade. II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât și a dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ., față de materialul probator și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare: Instanța de contencios administrativ competentă a fost legal învestită cu efectuarea controlului de legalitate al ordinului nr. 368 din 22 mai 2009 prin care recurentul-pârât Institutul Național de Statistică a dispus eliberarea reclamantei din funcția publică de conducere de director executiv la Direcția Județeană de Statistică Vrancea.

Unicul motiv de fond al actului administrativ atacat l-a constituit art. III din O.U.G. nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, toate celelalte dispoziții legale menționate în cuprinsul acestuia, justificând din punct de vedere formal măsura eliberării din funcția publică dispusă. Or, ca efect al pronunțării Deciziei nr. 1257 din data de 07 octombrie 2009 de către Curtea Constituțională, prin care s-a constatat neconstituționalitatea Legii de aprobare a O.U.G. nr. 37/2009 și având în vedere că potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, legea de aprobare face corp comun cu ordonanța la care aceasta se referă, actul administrativ examinat este lipsit de suportul dispozițiilor legale pe care se fundamenta.

De altfel, însuși pârâtul a confirmat că actul administrativ prin care reclamanta a fost destituită din funcție, este nelegal, astfel că a dispus, prin ordinul nr. 1560 din 07 iulie 2010, reintegrarea reclamantei în funcția de directori executiv la Direcția Județeană de Statistică Vrancea. În acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte constată că despăgubirile acordate reprezintă o măsură legală și corectă, fiind o consecință a restabilirii cu caracter retroactiv a situației anterioare în sensul obligării pârâtului la plata diferenței între drepturile salariale ce le-a încasat efectiv și drepturile salariale ce i se cuveneau dacă ar fi exercitat funcția, din care a fost eliberată abuziv.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile recurentului referitoare la greșita acordare a drepturilor salariale pentru perioada în care reclamanta nu a exercitat funcția de director executiv pe motiv ca nu s-a dispus anularea ordinului și reintegrarea acesteia, în condițiile în care la momentul soluționării cauzei, reclamanta era repusă în funcția de director executiv prin Ordinul nr. 1560 din 07 iulie 2010 emis de Institutul Național de Statistică. II.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte reținând că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat. PENTRU

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de Institutul Național de Statistică împotriva sentinței nr. 248 din 15 septembrie 2011 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 septembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-02-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 712/2011
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, reclamanta C.C.A. a solicitat în con
ÎCCJ 2011-02-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 977/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul B.M. a chemat în judecată M.F.P. – A.N.A.. solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâtul să dispună anularea preavizului nr. 23318 din
ÎCCJ 2010-11-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5140/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclama
ÎCCJ 2011-06-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3281/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin ordinul nr. 1665 din 5 octombrie 2009 emis de autoritatea pârâtă s-a dispus demiterea reclamantului din funcția de director coordonator al Direcției p
ÎCCJ 2010-09-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3947/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 175 din 10 decembrie 2009, Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă